O echipa de cercetatori din cadrul Institutului de Arheologie Sistemica al Universitatii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, condusa de arheologul Mihai Gligor, a facut o descoperire unica pe unul din santierele din Lumea Noua, in partea de nord-est a orasului. Este vorba despre scheletul unui animal de dimensiuni mici, vechi de aproximativ 6.500 de ani, care avea in jurul gatului un pandativ, lucru neobisnuit pentru perioada neolitica.
Arheologii nu pot preciza deocamdata daca este vorba de un caine sau de un alt animal de dimensiuni asemanatoare. Pandativul este, de fapt, o scoica prelucrata si perforata in mijloc.
Intr-o groapa situata in apropiere a fost descoperit craniul aproape complet al unui animal de talie mare, cu coarne, probabil un taur. Peste cele doua schelete a fost gasit un vas de mari dimensiuni, spart, ceea ce i-a condus pe arheologi la ipoteza ca ar putea fi vorba de un obiect ritual sau ca ar putea fi vorba de practicarea unui cult al taurului.
Coordonatorul lucrarilor, Mihai Gligor, a spus ca descoperirea este inedita, dar s-a ferit sa faca speculatii cu privire la motivele pentru care locuitorii de acum 6.500 de ani ai zonei au ingropat un animal, cel mai probabil domestic, cu o podoaba in jurul gatului. „Ce e important e faptul ca nu a fost depus intamplator acolo. Faptul ca avea un pandativ inseamna o importanta mai mare a lui in raport cu alte animale” a spus istoricul.
Descoperirile s-au facut la o locuinta particulara din apropierea Bazinului Olimpic din municipiu, in cartierul Lumea Noua. Tot acolo, arheologii au gasit un bordei de mari dimensiuni (diametru de 4-5 metri) pentru perioada din care dateaza, respectiv epoca pietrei slefuite (neolitic), unelte de os, silex, precum si doua posibile cuptoare de ars ceramica (doua gropi cu multa arsura).
Situl de la Lumea Noua a relevat una dintre cele mai mari asezari neolitice din Transilvania, atat datorita dimensiunilor (peste 40 de hectare), cat si datorita inventarului descoperit acolo de-a lungul anilor. In 2003 si 2005 au fost gasite peste 100 de schelete in cateva gropi comune.
Modul in care au murit acei oameni, sexul lor, talia si alte informatii despre viata de acum 7.000 de ani fac obiectul unui proiect de cercetare al Universitatii „1 Decembrie 1918”, al Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) si al Institutului „Mina Minovici” din Bucuresti, unde, de altfel, au fost duse toate ramasitele umane.
Pentru a putea fi obtinute rezultate concrete, este nevoie de finantarea proiectului, din fonduri guvernamentale.
