Mai multi fosti angajati ai Regiei Autonome de Apa si Canal „Aquatim” SA Timisoara, intre care casieri incasatori si operatori calculator, fac in prezent obiectul unui proces penal de amploare, dupa ce procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Timis i-au deferit Justitiei pentru inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Este vorba despre Marioara G. (38 ani), Mirela S. (40 ani), Aristica B. (49 ani), Ileana J. (40 ani), Elisabeta L. (34 ani), Mihai P. (49 ani) si Georgeta L. (48 ani), care, in decurs de mai bine de un an si jumatate, au jefuit sistematic consumatorii, fara ca cineva sa sesizeze ilegalitatile.
Mai exact, in intervalul 1 decembrie 2001 – 31 iulie 2003, prin falsificarea facturilor, a borderourilor si a monetarelor zilnice de decontare, cei sapte fosti salariati ai regiei au reusit sa-si insuseasca fraudulos peste 1,3 miliarde lei. Potrivit anchetatorilor, primele semnale ale escrocheriei au aparut in anul 2003, cand conducerea institutiei s-a trezit cu o avalansa de reclamatii de la clienti. A fost demarata o verificare, iar rezultatul i-a lasat pe directori masca.
Nu era vorba de nici o greseala, ci de o frauda de proportii, pusa la cale chiar din interiorul regiei: mai multi salariati au incasat de la diferiti abonati sume de bani pe care, in loc sa le deconteze la casieria unitatii, le-au bagat in buzunarul propriu. Primii intrati in vizor au fost casierii de teren ai „Aquatim”.
S-a stabilit ca, in schimbul sumelor incasate de la consumatorii persoane juridice, casierii au emis chitante cu stampila „achitat”, fara ca banii sa fie decontati la casierie. Desi si-au onorat datoriile catre regie, consumatorii s-au trezit aproape peste noapte cu somatii pentru neplata apei si cu atentionarea ca ar putea fi debransati de la retea. Anchetatorii sustin ca toate aceste manevre au fost posibile doar cu concursul operatorilor validare date calculator. Procurorii au demonstrat ca au fost folosite doua metode de fraudare. Prima consta in emiterea de facturi pentru consumul de apa cu cantitatile reale si trimiterea lor pe teren pentru incasari.
Dupa ce luau banii, operatorii le declarau „neincasate”, iar dupa cateva zile le anulau manual din baza de date, fie prin inscrierea „gresit facturat” ori „gresit imprimat”, fie prin marcarea de stergere a inregistrarilor respective, ca si cum ar fi fost o eroare de lucru la luna curenta. Urmatorul pas era emiterea altor facturi cu cantitati mult mai mici de apa consumata, a caror contravaloare era sau nu decontata.
A doua modalitate prin care banii erau insusiti consta in emiterea de facturi cu cantitati mult mai mici decat cele reale, decontarea lor pe borderouri, apoi emiterea ulterioara a astfel de documente cu cantitati si valori reale, dar cu o data anterioara emiterii facturii initiale si anularea in baza de date a facturii cu consumul real.
Printre pagubiti se afla mai multe societati comerciale, dar si chiar biserici din orasul de pe Bega.
