Printre solutiile pe care le ia in calcul Primaria Cluj-Napoca in ceea ce priveste ameliorarea crizei de locuinte din municipiu se numara si mansardarea blocurilor.
Angajatii institutiei practica, insa, un dublu discurs. Cu toate ca administratia locala a organizat, saptamana trecuta, o dezbatere publica pe aceasta tema in care isi aratau declarativ „sprijinul”, cei care blocheaza proiectele de mansardare a blocurilor ale unor firme private sunt chiar reprezentantii institutiei.
Situatie „roz”, dar in teorie
Ideea mansardarii blocurilor din Cluj-Napoca construite in perioada comunista nu este noua si ar avea avantaje evidente intr-un oras in care preturile pe piata imobiliara sunt mai mari ca cele din Bucuresti. Criza de locuinte ar putea fi ameliorata cel putin in parte, daca ne gandim ca la patru blocuri cu patru etaje mansardate, se mai castiga o suprafata locuibila egala cu cea a inca unui bloc.
De acest lucru par a fi constienti, cel putin declarativ, si reprezentantii municipalitatii, in frunte cu primarul Emil Boc. De altfel, acestia, impreuna cu firma „Velux” Romania, au organizat, saptamana trecuta, la sediul Primariei o dezbatere publica la care au participat, pe langa autoritatile locale, si arhitecti, reprezentanti ai asociatiilor de proprietari, precum si investitori.
Reprezentantii „Velux” (firma care comercializeaza ferestre de mansarda) au prezentat situatia „in roz”. Celor prezenti li s-au descris avantajele pe care le are o asemenea investitie: costuri scazute (se construiette pe structura deja existenta, se economiseste terenul) si beneficii indirecte (creste valoarea imobilului, se rezolva problema termoizolatiei, locatarii pot primi despagubiri sub diverse forme etc.).
Blocajul de la Primarie
Cei care doresc, insa, sa investeasca in acest domeniu (si nu sunt putini) se izbesc tocmai de birocratia din institutiile publice, si nu in ultimul rand de blocajele din Primarie. Administratorul unei societati de constructii din Cluj-Napoca, Iuliana Maris, are la Primarie un dosar (inscris pe numele asociatiei de locatari) pentru mansardarea unui imobil cu trei etaje de pe strada Paris Nr. 6, blocat din luna februarie a acestui an.
Pana sa ajunga la usa municipalitatii, femeia a cheltuit aproximativ 5.000 de euro pe proiect, avize si alte documente de care era nevoie. In plus, a reusit sa finalizeze negocierile cu toti proprietarii apartamentelor din blocul respectiv, un lucru destul de dificil, daca tinem cont de faptul ca daca unul singur dintre acestia nu isi da acordul in fata notarului, constructia nu poate incepe.
La Primarie, Iuliana Maris a aflat, insa, ca va trebui sa construiasca si lift, ceea ce ar ridica foarte mult cheltuielile si ar face investitia nerentabila. Pana la urma, reprezentantii institutiei au renuntat la aceasta pretentie pentru ca mansarda urma sa fie abia la al patrulea etaj al cladirii, iar legislatia prevede existenta liftului doar de la etajul al V-lea.
Atunci, subordonatii lui Emil Boc au identificat o alta „problema”. Arhitectul-sef al orasului, Adrian Iancu, i-a spus administratorului societatii de constructii ca va trebui sa amenajeze o parcare supraetajata si doua garaje pentru eventualii vizitatori, in conditiile in care in zona acest lucru este imposibil. In plus, Iuliana Maris a obtinut un aviz de la Politia Rutiera pentru parcarea pe carosabil, strada fiind cu sens unic. „Acestea sunt niste piedici. Nu mi se pare normal sa mi se tot respinga documentatia, din moment ce am dosarul complet”, a adaugat femeia.
De cealalta parte, arhitectul-sef al orasului a spus ca este „pentru mansardare, dar respectand legile” si a invocat lipsa spatiilor de parcare din municipiu.
Blocarea unora dintre proiecte in birourile Primariei, dar pe de alta parte promovarea publica exact a domeniului supraetajarii unor imobile poate lasa impresia ca institutia pregateste o mega-afacere imobiliara de la care firmele „neagreeate” vor fi excluse.
