Peste scandalul de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitati s-a asternut tacerea. Pentru fostii detinuti politici problema este insa departe de a fi rezolvata. La Constanta, presedintele asociatiei ce reprezinta drepturile persoanelor care s-au opus vechiului regim, Paul Andreescu, are mari dubii cu privire la obiectivitatea cu care va lucra consiliul, chiar daca unul dintre membri este Ticu Dumitrescu, liderul national al detinutilor politici.
Discutia cu Paul Andreescu, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici Constanta, ar fi trebuit sa plece de la 1 Mai, Ziua Internationala a Muncii, sarbatoare confiscata de comunisti. A trebuit sa abandonam aceasta abordare pentru ca interlocutorul avea de transmis alte ganduri mult mai importante.
Nu putea sa nu vorbeasca despre recentul scandal legat de conducerea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, iar subiectul a parut extrem de interesant. Puteam sa aflam un punct de vedere din interior, al unui om care ani de zile a facut puscarie politica iar dupa ce a fost eliberat a trait tot ca si cum ar fi fost dupa gratii. „Nu stiu daca lucrurile au intrat pe fagasul cel bun, in conditiile in care conducerea CNSAS se preda din sase in sase luni, de la unul la altul.
Este posibil sa se intample ca pe vremea lui Onisoru… In loc sa fie date la iveala, lucrurile sa fie ascunse… Fac doar presupuneri… Nu invinovatesc pe nimeni, dar reactia generata de propunerea ca Ticu Dumitrescu sa fie numit presedinte spune multe. A fost tradat”, a spus Paul Andreescu.
Un drum presarat cu neincredere
Activitatea CNSAS ar trebui sa isi arate roadele, numai ca Andreescu are dubii mari in ceea ce priveste sinceritatea celor care l-au votat pe Turianu si in Turianu insusi.
Paul Andreescu a identificat la momentul producerii evenimentelor doua tipuri de reactii. „Cea a socitatii civile, despre care se credea ca este amortita, dar s-a dovedit ca exista, si cea a celor care nu vor deconspirarea, aceiasi care l-au atacat dur si murdar pe Ticu Dumitrescu, alaturi de care s-a aflat presa aservita.
Mi-e teama ca CNSAS nu isi va atinge scopul. Nu exista interes sa iasa la iveala date pentru ca ei, securistii, sunt pretutindeni, in toate structurile, in toate partidele, cu predilectie in PSD si PRM”, a sustinut presedintele detinutilor politici de la Constanta.
Pentru noi si generatiile viitoare
Paul Andreescu si-a raspuns singur la intrebarea „adevarul ne mai intereseaza?!”. „Da, ne mai intereseaza! Niciodata nu poate fi perimat… Trebuie sa il cautam si sa il spunem. Trebuie aflat!… Exista doua institutii create special pentru a scoate la lumina si a face publice faptele pentru cei cu adevarat interesati de cum a functionat la noi comunismul timp de 45 de ani, cine l-a slujit si ce medode au folosit. Pentru cei ce vor sa stie si pentru cei ce vor veni dupa noi, adevarul trebuie scos la iveala”, a declarat Andreescu. Presedintele AFDPR este printre cei care si-a studiat dosarul de securitate. La acea vreme era incomplet. Nu venisera inca listele cu informatorii. Chiar daca nu a avut nume, a banuit care au fost persoanele care l-au „cantat” la securitate. „Nu puteau sa-mi faca rau pentru ca eram precaut. Unii dintre ei imi erau chiar prea apropiati”, a spus Paul Andreescu.
I-a privit in ochi
Presedintele AFDPR nu ne-a raspuns cand am intrebat cum s-a simtit cand pe unii dintre cei care l-au supravegheat a trebuit sa-i priveasca in ochi… De iertat trebuie sa-i ierte Dumnezeu, in fata Lui vor trebui sa dea socoteala. Nu reuseste sa ii inteleaga pe cei care au cedat in fata securistilor si din hartuiti au devenit, la randul lor, informatori. „Si asupra mea s-au facut presiuni, dar nu am cedat, deci nici pentru altii nu exista scuze”, a sustinut fostul detinut politic. In ciuda vietii pe care a fost nevoit sa o duca ani de zile, Paul Andreescu nu a parasit Romania. A ramas in tara ca sa nu dea satisfactie comunistilor si ca sa fie martor la evenimente. Nu a spus daca este dezamagit sau nu… Privirea insa il tradeaza. Ca si in urma cu zeci de ani, nici acum nu vrea sa cedeze fara lupta. Spera ca pana la urma se va face dreptate.