UDMR pregăteşte un miting de proporţii, în Secuime, în semn de solidaritate cu Attila Marko.
UDMR se pregăteşte să scoată în stradă circa 20.000 de persoane, care să protesteze împotriva decizie judecătoreşti, prin intermediul căreia fostul secretar de stat, Attila Marko, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Condamnarea acestuia are legătură cu retrocedarea colegiului „Miko Szekley” din Sfântu Gheorghe. Liderii UDMR, care consideră că această decizie judecătorească ar fi un abuz al Justiţiei române, pregătesc un mare miting în Sfântu Gheorghe.
„Ne aşteptăm la peste 10.000 de participanţi, dar eu cred că vor fi peste 20.000”, a declarat preşedintele UDMR, fostul ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen. El a făcut această declaraţie în cadrul unei dezbateri, care a avut loc în contextul festivalului Peninsula din Târgu-Mureş. Hunor Kelemen a criticat vehement sentinţa prin care au fost condamnate trei persoane la închisoare, inclusiv Attila Marko. Sentinţa penală a fost pronunţată în primă instanţă. Însă, potrivit preşedintelui UDMR, ea are rolul de a preîntâmpina noi erori ale Justiţiei din România, care va trebui să se pronunţe în recurs. În acest context, Hunor Kelemen a spus că mitingul de la Sfântu Gheorghe nu este vreo acţiune politică şi nici începutul campaniei electorale a UDMR pentru alegerile parlamentare din toamnă.
„Eu nu am ce să fac dacă instanţa în iunie a luat o decizie. Nu eu am programat această şedinţă şi această decizie şi într-un astfel de caz nu poţi să aştepţi până când trec toate alegerile. În 2013 vor fi alte probleme, în 2014 avem alegeri din nou. Nu are nicio legătură cu anul electoral 2012, nu noi am programat acest lucru şi nu începem campania electorală”, a spus preşedintele UDMR.
Fără presiuni asupra Justiţiei
Pe de altă parte, Hunor Kelemen este de părere că mitingul programat pentru data de 1 septembrie nu reprezintă vreo formă de presiune asupra Justiţiei. „Nu vrem să-i impresionăm pe judecători, am spus că nu vrem să se pară că noi, prin această demonstraţie facem vreo presiune asupra cuiva. Noi vrem să tragem un semnal de alarmă că această decizie este o decizie nedreaptă, în niciun caz nu vrem să îi sensibilizăm pe judecători sau să îi impresionăm, mai ales că cei care au luat această decizie au scăpat de acest dosar, au trimis mai departe”, a spus Hunor Kelemen.
El a adăugat că reprezentanţii UDMR vor lua atitudine ori de câte ori vor fi afectate interesele comunităţii maghiare. Preşedintele UDMR a afirmat că, în cazul lui Attila Marko, este vorba de respectarea dreptului de proprietate şi despre aplicarea legilor votate de Parlament. Hunor Kelemen a declarat că, dacă există o singură încălcare a dreptului de proprietate, atunci astfel de abuzuri pot fi repetate. „Dacă se întâmplă acum cu Biserica Reformată, poate se întâmplă mâine cu Biserica Ortodoxă, fiindcă nimeni nu este imun la o astfel de decizie. Mai mult, în 2006, în cazul Liceului Miko a mai fost un proces civil, în care instanţa a spus că proprietarul este Biserica Reformată. O decizie definitivă. Acum, după şase ani, instanţa spune invers – că nu este Biserica Reformată proprietarul clădirii respective, a Liceului Miko.
Nu este acceptabil ca într-o perioadă de şase ani, două instanţe, în acelaşi caz să aibă două decizii total diferite. În plus, dacă se creează un precedent, atunci prin astfel de decizii, oricând şi în orice moment proprietăţile care au fost retrocedate foştilor proprietari, pe baza legilor existente, pot fi anulate şi pot fi renaţionalizate, (lucru) care nu este de dorit şi cu care nu putem fi de acord”, a mai spus liderul UDMR.
De ce a fost condamnat Marko
Fostul secretar şi subsecretar de stat, Attila Marko, împreună cu consilierul juridic al Eparhiei Reformate din Ardeal, Tamas Marasan, şi cu Silviu Clim, angajat al Ministerului Justiţiei, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Şi asta pentru că ei au dispus, în anul 2002, retrocedarea clădirii Colegiului „Miko Szekely” din Sfântu Gheorghe către Eparhia Reformată din Ardeal, cu sediul în Cluj. Instanţa penală a constatat că retrocedarea ar fi avut loc cu încălcarea legii.