Din cele două iniţiative legislative, una a stat cinci ani într-un sertar, la Senat, şi a devenit inutilă deoarece au fost adoptate între timp alte reglementări care se refereau la acelaşi lucru.
A doua nu a ajuns niciodată în Parlament din cauza unor chichiţe birocratice, scrie Alianţa pentru o Românie Curată (ARC), într-o analiză.
„Procedura de strângere a numărului minim de semnături (100.000 la nivel naţional, dar câte 5.000 din cel puţin 10 judeţe, inclusiv Bucureşti) este dificilă şi presupune utilizarea unor resurse care nu sunt la îndemâna cetăţenilor simpli. Nu întâmplător, cele două propuneri au fost iniţiate de organizaţii profesionale din învăţământ şi sănătate, care dispun de structuri ramificate pe teritoriul întregii ţări, ceea ce face ca operaţiunea strângerii de semnături să fie un obiectiv realizabil în termenul de şase luni prevăzut de lege”, se prezintă în raportul ARC.
Potrivit organizaţiei, legea privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor acordă un statut special bucureştenilor, deoarece nici un proiect de lege nu poate fi pornit decât dacă se strâng semnături şi din Capitală. „Practic, nici o iniţiativă cetăţenească nu poate fi promovată în Parlament dacă nu este însoţită de o listă cu semnături valide din partea unor persoane cu domiciliul în Bucureşti, indiferent de numărul susţinătorilor din celelalte 40 de judeţe„, se arată în aceeaşi analiză.
Un doctor care a vrut să schimbe România a emigrat în Franţa
O altă piedică în calea românilor care vor să schimbe legile pe cont propriu sunt chiar autorităţile locale, care aproape că nu ştiu ce prevede legea privind iniţiativa cetăţenilor.
„Legea nu este cunoscută la nivelul administraţiei locale, ceea ce poate să conducă fie la refuzul nejustificat al atestării listelor cu semnături de către primari (condiţie obligatorie – n.r.), fie la aplicarea unei proceduri greşite, iar în final listele cu semnăturile susţinătorilor legii să fie anulate de Curtea Constituţională.„
Exact aşa s-a întâmplat în cazul unui proiect care propunea în 2009 asigurarea unei finanţări mai bune pentru sistemul de sănătate publică, adică minimum 6% din PIB.
Deşi comitetul de iniţiativă a reuşit să strângă un număr aproape dublu de semnături decât cel necesar, Curtea Constituţională, instituţia care analizează aceste liste, a decis că în numai opt judeţe s-a adunat corect numărul minim de 5.000 de semnături, invocând diverse greşeli birocratice.
Astfel, proiectul a fost respins, iar doctorul care l-a iniţiat a emigrat în Franţa.
„Cei care doresc să iniţieze un astfel de demers trebuie să se aştepte la multă muncă şi vor avea nevoie de oameni dedicaţi şi implicaţi în proiect, dar şi de bani„, a explicat doctorul Dorin Gabor pentru ARC.
