România este campioană în Europa în ceea ce priveşte tergiversarea proceselor din instanţele de judecată. O dovedesc atât condamnările la CEDO, cât şi rezultatele unui raport recent al inspecţiei judiciare a CSM.
Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a realizat un raport care ilustrează tergiversarea soluţionării dosarelor până peste limitele admise de CEDO. Au fost găsite dosare plimbate între instanţele de judecată chiar şi 21 de ani. Raportul arată că în instanţele din România sunt acum 129.249 de dosare suspendate de la judecare, 138.000 dosare se află pe rolul instanţelor de judecată de peste un an, iar 586 dosare sunt mai vechi de 10 ani. România a fost des condamnată la CEDO pentru durata prea mare a proceselor, dar până acum CSM nu s-a ocupat de remedierea situaţiei. Deocamdată, în raportul CSM se face şi un clasament al instanţelor „leneşe” şi se propune monitorizarea acestora.
Campionii la tergiversări
Primul loc în ceea ce priveşte numărul dosarelor „uitate” îl ocupă instanţa Curţii de Apel Constanţa, unde au fost găsite 239 dosare fără soluţii de peste 10 ani, dosare nejudecate de 17-18 ani. Tot aici există o cauză nesoluţionată de 21 de ani. Următoarea instanţă de pe lista neagră a CSM este Curtea de Apel Bucureşti, unde au fost găsite 873 de dosare nejudecate de 5-10 ani şi 189 de dosare mai vechi de 10 ani (între care două sunt vechi de 15, respectiv 17 de ani). Următoarele pe această listă neagră a justiţiei ar putea fi considerate Curtea de Apel Alba Iulia (record absolut: în 15 ani, magistraţii nu au reuşit să dea un verdict referitor la nulitatea absolută a unui act, decizie care se ia de obicei într-o singură şedinţă de judecată), Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Craiova şi Curtea de Apel Oradea. La suspendarea judecării dosarelor, recordul îl deţine Curtea de Apel Braşov, care înregistrează 4.581 cauze suspendate. Întâmplător sau nu, la instanţele de pe lista neagră s-au reclamat şi cele mai multe acte de corupţie.
Potrivit raportului inspecţiei judiciare a CSM, între cauzele principale care duc la tergiversarea proceselor sunt: solicitări repetate de amânări, uneori şi câte doi ani la rând; anulări de expertize; solicitarea unor noi expertize şi contraexpertize; rejudecări (campioană e Curtea de Apel Constanţa, unde un dosar s-a plimbat 21 de ani la patru instanţe), excepţii de neconstituţionalitate, declinări de competenţă după şase luni (competenţa se stabileşte de la primul termen de judecată); strămutări (care primesc, în cazurile fericite, termene la Înalta Curte după şase luni de zăcut în arhive).
Cele mai eficiente par a fi Curtea de Apel Tg. Mureş şi Curtea de Apel Timişoara, care au doar câte 8-10 dosare mai vechi de 10 ani.
Cazurile cu demnitari nu au fost luate în calcul
Din raportul inspecţiei judiciare lipseşte radiografierea tergiversărilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecă, între altele, dosarele penale ale demnitarilor şi unde dosarele zac ani în şir până intervine termenul de prescripţie, iar parlamentarii sau foştii miniştri scapă de pedepse.
