Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a ridicat mai multe documente de la Curtea Constituţională a României (CCR), potrivit unui comunicat al Ministerului Public remis, luni, presei.
Daca judecatorii CCR se hotarasc sa dea un verdict asupra referendumului – si daca vor sa opreasca prabusirea Romaniei, trebuie sa o faca repede! -, pot cere listele electorale permanente „nealterate” de la Parchetul General. Daca nu vor liste de la Parchet, au la dispozitie comunicarea cu numarul cetatenilor cu drept de vot, transmisa la data de 1 august de Ministerul Administratiei si Internelor, comunicare corecta pentru ca, initial, actualizarea listelor si modul de organizare al referendumului au fost laudate si de premierul Ponta, si de interimarul Antonescu.
Procurorii au ridicat azi copii ale proceselor verbale pe suport de hârtie folosite în secţiile de votare la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din data de 29 iulie.
„Copiile proceselor verbale, pe suport de hârtie, de la toate secţiile de votare înfiinţate în vederea referendumului naţional din data de 29 iulie au fost ridicate de la Curtea Constituţională. În cursul zilei de luni, s-a procedat la audierea unui martor ( Ioan Rus, fost ministru de Interne-nn), iar cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare”, conform comunicatului.
„În cadrul probatoriului administrat în cauză, procurorii au dispus ridicarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi de la societatea comercială desemnată să realizeze procedurile tehnice, conform art. 431 alin. 5 din Legea 3/2000, copiile de pe listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012„, se arată în documentul citat.
Totodată, au mai fost ridicate – de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – copiile listelor electorale care au fost puse la dispoziţia autorităţilor publice locale, aşa cum s-a stabilit prin H.G. nr. 682 şi 683 din 07.07.2012 (lista electorală permanentă în format electronic).
De asemenea, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Biroul Electoral Central, s-a ridicat situaţia statistică la nivel naţional privind repartizarea pe secţii de votare, a celor 18.292.514 de alegători înscrişi în copiile listelor electorale permanente (centralizator număr de persoane înscrise pe listele electorale permanente, fiecare secţie de votare) – pe suport optic (electronic) şi pe suport hârtie, cu menţiunea „conform cu originalul”.
„De la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost solicitată situaţia numerică defalcată pe ani, începând cu anul înfiinţării instituţiei (2002) şi până la data de 8.08.2012 a persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.21/1991, a persoanelor care au redobândit cetăţenia română potrivit art.10, art.11 din Legea nr. 21/1991 şi a persoanelor care au renunţat la cetăţenia română conform art.27 din Legea nr. 21/1991. Copiile documentelor ridicate pe suport de hârtie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt:
– cererile de renunţare la cetăţenia română publicate în Monitorul Oficial;
– cererile de renunţare la cetăţenia română aprobate prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în perioada 2010-2012;
– lista adeverinţelor de pierdere a cetăţeniei române eliberate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;
– lista persoanelor care au redobândit ulterior, la cerere, cetăţenia română”, conform comunicatului.
În cadrul cercetărilor efectuate în cauză, au fost, de asemenea, ridicate de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate.
Reamintim că, în prezent, în cauză, au fost audiaţi învinuiţii: Manoloiu Constantin, chestor de poliţie şi director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, şi Căbulea Ioan-Nicolae secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de care s-a început urmărirea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 248 rap. la art. 2481 din Codul penal.
La data de 10 august, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 al. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, şi ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat Parlamentului României – Camerei Deputaţilor, declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de numitul DOBRE VICTOR – PAUL, fost ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art 248 rap. la art. 2481 din Codul Penal.
Specialistii spun ca actiunile Parchetului, criticate dur de liderii USL, sunt perfect legale
Criticile USL au devenit vehemente dupa momentul in care Parchetul a trimis la Parlament un referat cu stenograme prin care se cerea avizul de cercetare penalaministrului delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Acest referat a aparut in presa, cu tot cu stenograme.
Stenogramele convorbirilor ministrului delegat pentru Administratie, Victor paul Dobre, radiografiau intregul mecanism de falsificare a listelor electorale, scopul final fiind obtinerea „cvorumului” pentru demiterea definitiva a presedintelui ales Traian Basescu. Liderii USL au anuntat, prin vocea vicepresedintelui Ramona Manescu, faptul ca nu vor vota pentru cercetarea penala a ministrului Dobre si au facut plangere la CSM, acuzad Parchetul ca a dat referatul la presa, desi unii jurnalisti – spre exemplu cei de la Romania Libera – au avut referatul de la Parlament.
Chiar daca ar fi avut referatul de la Parchet, nu s-ar fi incalcat nici o norma legala deoarece s-a fi respectat ghidul de colaborare justitie-presa, aprobat de CSM in luna mai anul acesta.
Ambasada Olandei la Bucuresti a finantat elaborarea ghidului de colaborare Justitie-presa, care permite accesul presei la referate de urmarire penala
Obtinerea referatelor de urmarire penala, in special cand este vorba de un interes public major, a fost dur negociat de reprezentantii presei cu reprezentanti ai Justitiei de la instantele din toata tara. Au fost organizate ateliere de lucru, finantarea fiind asigurata de Ambasada Olandei la Bucuresti. Expertul din partea presei, desemnat de CSM, a fost jurnalista Gabriela Stefan, redactor sef adjunct la Jurnalul National. Intre sustinatorii cei mai vehementi ai accesului la referate au fost jurnalistii Adina Anghelescu, Razvan Savaliuc ( ambii de la Lumea Justitiei), Ondine Ghergut ( Romania libera) si Gabriela Stefan (JN). S-a negociat fiecare articol din ghidul de colaborare, in special obtinerea referatului de urmarire penala, cu tot cu stenograme. Jurnalistii au acceptat ca numele martorilor sa fie anonimizate, dar nu si numele suspectilor. Jurnalistii au fost de acord, insa, ca din referatele date presei sa fie scoase date personale si adresele de domiciliu ale invinuitilor. CSM a aprobat acest ghid in luna mai, anul acesta. Asa ca daca Parchetul a dat acum acest referat, n-a facut altceva decat sa respecte ghidul de bune practici ale Justitiei, elaborat cu sprijinul Ambasadei Olandei la Bucuresti.
