Tiberiu Niţu a susţinut ieri raportul de bilanţ al activităţii Ministerului Public pentru anul 2013, în absenţa şefilor principalelor instituţii angrenate în lupta anticorupţie. Prin comparaţie, prezentarea bilanţului DNA de săptămâna trecută s-a bucurat de o atenţie mult mai mare.
Semnalele din ultima vreme indică faptul că Ministerul Public, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de procurorul general Tiberiu Niţu, este ignorat atât de principalii actori ai instituţiilor cu atribuţii investigative pe infracţiuni grave, cât şi de oficialii de prim rang de la ambasadele de la Bucureşti.
Prezentarea de ieri a bilanţului instituţiei pe 2013 s-a încadrat în aceeaşi notă, dat fiind faptul că responsabilii SRI, DNA, DIICOT, dar şi şeful misiunii diplomatice a SUA au absentat. Aceştia au fost reprezentaţi fie la nivel de adjuncţi, fie la nivel inferior. În condiţiile în care accesul presei a fost interzis (deşi la DNA mass-media avut acces), sursele noastre susţin că din mediul diplomatic au participat reprezentanţi ai ambasadelor Olandei şi Franţei, iar din partea SUA a fost prezentă o angajată româncă.De ce au fost absenţi George Cristian Maior – şeful SRI, Alina Bica – şefa DIICOT, Laura Codruţa Kovesi – şefa DNA? Oficial, se pot invoca probleme de sănătate sau urgenţe de siguranţă naţională, dar e cam stranie coincidenţa.
De ce Ambasada SUA la Bucureşti nu a trimis la bilanţ un oficial american, ci un consilier român? Este lipsă de respect pentru instituţie sau lipsă de încredere în persoana procurorului general al României, Tiberiu Niţu?
Specialiştii consultaţi de RL susţin că absenţa unor personalităţi de anvergură s-ar datora lipsei de încredere în persoana lui Tiberiu Niţu, care, în 2012, la interviul pentru ocuparea postului, a demonstrat că nu cunoaşte legislaţie, că are o pregătire precară. În plus, nu a făcut rechizitorii notabile în cariera sa de procuror.
De altfel, după ce a fost numit procuror general (în mai 2013), Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici o anchetă de anvergură, aşa cum a făcut, spre exemplu, fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi, care, împreună cu adjunctul ei Marius Iacob, a destructurat caracatiţa Vîntu-FNI-Petromservice. Cum Niţu nu a avut rezultate, la şedinţa de bilanţ de ieri s-a lăudat cu cele obţinute de procurorii DNA şi DIICOT.
În schimb, lui Niţu i-au fost alături, printre alţii, Victor Alistar, directorul executiv al Transparency România. Acesta din urmă a primit neînceperea urmăririi penale de la subordonaţii procurorului general al României pentru fals în declaraţii, infracţiune descoperită de ANI, care l-a declarat incompatibil. Acesta a fost şi motivul pentru care premierul Victor Ponta nu a reuşit să-l numească ministru în 2012.
Am fi nedrepţi dacă nu am mai remarca prezenţa, la bilanţul activităţii Ministerului Public, a adjuncţilor de la SRI, DNA şi DIICOT. În prezidiu au ocupat fotoliile, pe lângă procurorul general al României Tiberiu Niţu, şi miniştrii Robert Cazanciuc (Justiţie), Gabriel Oprea (Interne), Mircea Duşa (Apărare), preşedintele şi vicepreşedintele CSM (Adrian Bordea şi Gheorghe Muscalu), precum şi adjunctul SRI, Florian Coldea, spun sursele României libere, participante la şedinţa de bilanţ. Precizăm că presa nu a avut acces la bilanţ (la DNA, spre exemplu, presa a avut acces). Însă, ca premiu de consolare, Niţu a făcut o declaraţie de presă jurnaliştilor adunaţi în locul destinat lor din sediul Ministerului Public. Însă, el a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
Comparaţia
Prin comparaţie, la bilanţul DNA de săptămâna trecută au fost prezenţi şeful SRI George Cristian Maior, şeful DIICOT, Alina Bica, însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA, Duane Butcher, alţi oficiali ai ambasadelor la Bucureşti, ba chiar şi premierul Victor Ponta. Oficialul american declara la finalul bilanţului parchetului anticorupţie de săptămâna trecută: „Este impresionantă munca pe care a depus-o DNA. A fost un an important şi am privit cu profundă admiraţie munca pe care au depus-o procurorii DNA, munca pe care au făcut-o pentru România şi parteneriatul româno-american”.
Atenţia acordată DNA se datorează, spun specialiştii, în principal rezultatelor deosebite în lupta anticorupţie, chiar dacă noua putere politică a încercat blocarea activităţii instituţiei, intimidarea procurorilor anticorupţie prin atacuri la persoană sau a instigat la desfiinţarea instituţiei (declaraţia baronului PSD Nicuşor Constantinescu, spre exemplu).
Şi bilanţul DIICOT a avut parte de
o atenţie deosebită tot datorită rezultatelor obţinute în 2013, în special
în domeniul combaterii infracţi-unilor informatice şi a traficului de droguri.
