Instanţele încep să dea câştig de cauză bugetarilor care şi-au contestat în justiţie reducerea cu 25% a salariilor sau indemnizaţiilor de concediu. Chiar dacă deciziile tribunalelor ar deveni definitive, autorităţile nu au bani pentru a le pune în aplicare.
Peste 80.000 de bugetari afiliaţi la sindicatul Sed Lex au deschis acţiuni în instanţă prin care contestă reducerea cu 25% a salariilor din sistemul de stat, decisă în vara acestui an, iar alţi 5.200 intenţionează să-şi ceară în justiţie banii înapoi. Anunţul vine după ce Tribunalul Vâlcea a decis, săptămâna trecută, că tăierile de salarii sunt ilegale. Totuşi, decizia nu este definitivă, iar Primăria Voineasa, ai cărei angajaţi au avut câştig de cauză la Vâlcea, a contestat deja verdictul.
Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a anunţat, de asemenea, că are acţiuni în instanţă pentru toţi membrii – 350 de acţiuni colective pentru recuperarea banilor pierduţi prin reducerile salariale. Între timp, la Călăraşi şi Dolj, două instanţe au decis că reducerea cu 25% a indemnizaţiilor de concediu este ilegală, în urma plângerii unor cadre didactice. Tribunalul Vâlcea şi-a motivat decizia afirmând că diminuarea salariilor reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii spun că salariul şi indemnizaţia de concediu reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, citând în acest sens mai multe decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Magistraţii arată că încălcarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri s-a făcut printr-o ingerinţă a autorităţii publice. Curtea Constituţională s-a folosit, de asemenea, de CEDO şi de încălcarea dreptului la proprietate atunci când a declarat neconstituţională legea care micşora pensiile cu 15%. Totuşi, acest drept nu a fost invocat şi la legea care permitea reducerea salariilor, lege declarată constituţională.
Decizie da, bani nu
Dacă decizia Tribunalului Vâlcea rămâne definitivă şi dacă alte instanţe o vor considera un precedent, autorităţile vor fi nevoite să respecte acest verdict. Laura Ştefan, de la Societatea Academică Română, subliniază că, dacă va fi luată o decizie definitivă şi aceasta va fi pusă în practică, va însemna că „instanţele de judecată ajung să facă legea, pentru că intră în sfera puterii legiuitoare”. Dar şansele ca bugetarii să-şi primească într-adevăr banii înapoi sunt mici, pentru că nu autorităţile nu au bani pentru acest lucru, spune Ştefan. „Sunt multe decizii definitive care nu au fost puse în aplicare, precum cele acordate unor magistraţi care şi-au recâştigat sporurile în instanţă, pentru că nu sunt bani”, adaugă Ştefan. La fel s-a întâmplat şi cu profesorii care şi-au câştigat în instanţă creşterea salariilor cu 50%, decisă la sfârşitul anului 2008, înaintea alegerilor parlamentare, şi apoi anulată. Guvernul a adoptat hotărâri şi ordonanţe prin care amână plata diferenţelor salariale timp de ani de zile chiar, din acelaşi motiv: lipsa banilor.
Cum se amână plăţile
În primăvara acestui an, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede că drepturile salariale câştigate în instanţă de bugetari până la acel moment vor fi plătite începând cu 2012, eşalonat pe trei ani. Valoarea totală a drepturilor salariale restante câştigate în instanţă se ridica atunci la 2,16 miliarde de lei, adică 0,4% din PIB-ul României.
Boc: Decizia nu poate opri legea
Premierul Emil Boc a subliniat că decizia Tribunalului Vâlcea nu poate opri aplicarea legii privind reducerea salariilor bugetarilor, din moment ce aceasta a fost declarată constituţională. „O decizie judecătorească a unei instanţe nu poate opri aplicarea legii, iar această decizie va fi atacată la instanţele superioară”, a spus premierul.
