Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) recursul privind achitarea unor crime de razboi comise de maresalul Ion Antonescu, de guvernatorul Transinistriei – Gheorghe Alexianu si de seful Garzii de Fier – Horia Sima.
Solutia instantei supreme este asteptata de Guvernele de la Moscova si Chisinau, care s-au declarat "indignate" de decizia instantei Curtii de Apel Bucuresti de achitare partiala a maresalului si a altor membri ai Guvernului Antonescu, informeaza Mediafax.
In opinia oficialilor straini, "exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nürnberg".
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat achitarea maresalului Ion Antonescu, seful Garzii de Fier, Horia Sima si a altor 19 membri ai Guvernului roman din 1940, pentru unele crime de razboi imputate ca urmare a colaborarii militare dintre Romania si Germania in agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietica".
In procesul lui Ion Antonescu – militarul care a preluat puterea in Romania in 1940, dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea – Protocolul secret numarul 3 la Pactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germania si URSS, la data judecatii in 1946, nu a fost cunoscut de Tribunalul Poporului, el nefiind dezvaluit la acea data opiniei publice, se arata in motivarea sentintei Curtii de Apel Bucuresti (CAB). Acest aspect a fost relevat in cadrul judecarii cererii de revizuire a procesului, facuta de fiul lui Gheorghe Alexianu – fostul guvernator al Transinistriei, condamnat intr-unul din dosarele lui Ion Antonescu.
In procesul de revizuire, declansat la 60 de ani de la sentinta de condamnare a Guvernului Antonescu, s-a aratat ca "starea de necesitate si de legitima aparare in care s-a aflat Romania urmare acestui protocol si urmat de ultimatuurile sovietice din vara anului 1940, s-au rasfrant si asupra condamnatului Alexianu Gheorghe".
Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca, prin permiterea si militarea de catre autoritatile romane a patrunderii armatei hitleriste pe teritoriul Romaniei, a fost sprijinita indirect agresiunea Germaniei naziste din 6 aprilie 1941, fata de state balcanice situate in afara garantiilor de securitate ale Pactului Tripartit sau Uniunii Sovietice(Iugoslavia si Grecia). In raport de aceste state, cei 21 de inculpati au fost corect condamnati pentru crimele de agresiune prevazute de articolul 1 lit.a si b din Decretul-Lege 312/1945, precizeaza CAB.
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a decis anularea in parte a Hotararii17, data in 1946, constatand ca Protocolul secret 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. "A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv art.10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", sustine judecatorul CAB, Adrian Podar.
Mai mult, pentru faptele imputate – in ciuda existentei Protocolului secret, despre care s-a vorbit de abia in timpul procesului declansat la CAB in 2006 – judecatorul Podar ii achita, alaturi de Gheorghe Alexianu, si pe maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu – fostul ministru de Externe, Horia Sima – seful Garzii de Fier, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB arata in motivarea sentintei sale ca, in data de 22 iunie 1941, cand Hitler a declarat razboi impotriva URSS, gaseste Romania cu totul aservita politicii germane, si aceasta prin fapta acuzatului Ion Antonescu si a celor ce l-au secondat in politica sa, comitand cea mai mare crima, petrecuta in istoria poporului roman, alaturandu-se Germanie hitleriste, la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietica, "care doreau o colaborare pasnica cu poporul roman".
Cu privire la inculpatul Alexianu Gheorghe, s-a retinut ca acesta, in calitate de fost guvernator al Transnistriei "dupa data de 6 septembrie 1940, a militat pentru desavarsirea intrarii armatelor germane pe teritoriul tarii, prin participarea sa in Consiliile de Ministri, incepand de la 7 iulie 1941 pina la 26 ianuarie 1944".
In sentinta din 1946 se arata: "Avand in vedere ca dupa cum rezulta din stenogramele Consiliilor de Ministri, acuzatul Gheorghe Alexianu a fost prezent si in sedinta de la 19 iunie 1941, cand s-a hotarat declararea razboiului impotriva URSS-ului, iar apoi prin concursul ce l-a dat guvernului Antonescu, a sprijinit continuarea razboiului, atat impotriva URSS-ului, cat si impotriva Natiunilor Unite; avand in vedere ca dupa cum rezulta din sedinta Consiliului de Ministri de la 13 noiembrie 1941, rezulta ca acuzatul Gheorghe Alexianu a ordonat si desavarsit acte de teroare, cruzime si de suprimare asupra populatiei din teritoriul unde s-a purtat razboiul. Din stenograma acestui consiliu, rezulta convorbirile ce au avut loc intre Ion Antonescu si acuzatul Gheorghe Alexianu cu privire la represiunile ce au avut loc la Odessa, cu care ocaziune acuzatul Alexianu raspunde ca represiunea de la Odessa a fost destul de severa, ca au fost impuscati si spanzurati pe strazile Odessei, populatia civila din acel oras; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, a ordonat si organizat munci excesive si deplasari si transporturi de persoane, in scopul exterminarii acestuia, fapt ce rezulta din Ordonanta nr.26 prin care ordona instituirea muncii obligatorii pentru toti locuitorii Odessei intre 16-60 de ani, sub sanctiunea internarii lor in lagar, ceea ce in realitate constituia un mijloc de exterminare, iar prin Ordonanta nr.35 din 2 ianuarie 1942 dispune deportarea tuturor evreilor din Odessa in regiunea Berezovca, unde sunt masacrati in masa; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei si-a insusit din acest teritoriu, abuziv, bunuri private. El mai facea si acte de generozitate, trimitand in tara la diverse persoane nenumarate daruri de mare valoare; ca, datorita participarii sale in Guvernul Antonescu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, acuzatul Gheorghe Alexianu a realizat averi in mod ilicit, profitand si de legatura cu ceilalti conducatori antonescieni si de legiuirile si masurile de fapt cu caracter hitlerist si rasial; avand in vedere ca dupa cum se constata din actele aflate in dosarul nr.55/945, vol.III, al Cabinetului de instructie, acuzatul Gh. Alexianu a ordonat si initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare si deportari din motive de persecutie politica si rasiala; ca, de asemenea din actele dosarului, susindicat, se mai constata ca acuzatul Gheorghe Alexianu, a ordonat masuri nedrepte de conceptie hitlerista si rasiala, practicand cu intentie o executie excesiva a legilor derivate din starea de razboi si a dispozitiunilor cu caracter si rasial; ca, in fine, numitul acuzat s-a pus in slujba hitlerismului si fascismului, contribuind prin fapte proprii la realizarea scopurilor sale politice si la aservirea vietii economice a tarii, in detrimentul si interesele poporului roman si in interesul Germaniei hitleriste si pentru sprijinirea razboiului de agresiune contra URSS-ului".
In replica, Curtea de Apel Bucuresti apreciaza, la 60 de ani de la producerea evenimentelor, ca razboiul de eliberare a Basarabiei si Bucovinei, in conditiile starii de necesitate prelungite, a fost legitim, pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic.
Razboiul preventiv purtat de Romania a avut drept cauza legala justificativa, starea de necesitate continua si iminenta de la frontiera de rasarit. Pentru acest motiv el nu a incalcat, articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, respectiv reglementarea legala a scuzei de inlaturare a starii de necesitate.
Judecatorul Podar face referire in hotararea sa la o alta "agresiune legitima", respectiv la decizia Tribunalului de la Tokyo, in care s-a stabilit ca olandezii au declarat justificat razboi Japoniei (chiar daca aceasta nu atacase Olanda), intrucat Japonia anuntase la Conferinta Imperiala din noiembrie 1941 ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific.
"Asa fiind, urmeaza ca Alexianu Gheorghe si ceilalti condamnati pentru crima prevazuta de articolul 2 litera a sa fie achitati partial, fiind aplicabile dispozitiile articolul 131 din Codul penal in vigoare la acea data, cu privire la starea de necesitate. In cadrul acestei proceduri penale nu pot fi analizate celelalte elemente constitutive ale infractiunilor contra pacii retinute in sarcina condamnatului Alexianu Gheorghe, intrucat anularea hotararii nu se poate face decat in masura in care a fost admisa revizuirea, potrivit limitarii impuse de articolul 406 alineatul 1 Cod procedura penala actual. Tot limitari ce tin de masura in care a fost admisa prezenta cerere de revizuire fac inoperabile discutii in legatura cu celelalte crime pentru care a fost condamnat Alexianu Gheorghe", se arata in decizia din decembrie 2006 a CAB.
Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de revizuire formulata de petitionarul revizuient Alexianu Serban Sorin Alexandru, fiul condamnatului Alexianu Gheorghe (decedat), impotriva Hotararii 17 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului.
Curtea a rejudecat cauza in fond, insa numai in raport de continutul dezvaluit al Protocolului secret numarul 3 din Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei.
Legat de crimele contra pacii – in ceea ce priveste constitutionalitatea Decret-Lege 312/1945 privind urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, in raport de Constitutia romana din 1923 – Curtea de Apel Bucuresti constata ca dispozitiile art.1 lit.a si b precum si ale art.2 lit.a din Decretul-Lege nr.312/1945, ce reglementeaza crimele contra pacii, sunt constitutionale, numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificativa, apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate.
"Anuleaza in parte Hotararea nr.17/1946, constatand ca Protocolul secret nr.3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv articolul10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", motiveaza CAB.
In ceea ce priveste Colaborarea militara dintre Romania si Germania, in cadrul Aliantei Tripartite: achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prevazuta de art.1 lit.b din D-L312/1945, in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica, intrucat aceasta putere, impreuna cu Germania national-socialista, si-a delimitat sfera de influenta in Europa de Est prin pactul de neagresiune. Garantarea securitatii Romaniei prin patrunderea trupelor germane in Romania nu putea prin urmare sa constituie o amenintare la adresa Uniunii Sovietice militarea la asemenea fapte neintrunind elementele constitutive ale acestei crime de agresiune.
Curtea a extins efectele revizuirii, in mod corespunzator, prin aplicarea art.406 alin.2 Cod procedura penala si cu privire la ceilalti condamnati din cauza revizuita care au fost condamnati tot pentru crima prevazuta de art.1 lit.b, dispunand achitarea acestora, pentru acelasi motiv. Este cazul condamnatilor Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
Pentru identitate de ratiune cu cele de mai sus, nici permiterea de catre autoritatile romane a patrunderii trupelor hitleriste in Romania, in conditiile Pactului Ribbentrop-Molotov, nu intruneste elementele constitutive ale crimei contra pacii prev. de art.1 lit.a din D-L.312/1945, numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica.
Curtea dispune, prin urmare, achitarea partiala, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, a condamnatilor: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Dobre Gheorghe, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Mares Nicolae, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB a constatat ca Romania, prin regimul Ion Antonescu, a colaborat militar cu Puterile Axei in cadrul Pactului Tripartit, fara incheierea unui tratat militar si si-a pastrat o relativa autonomie decizionala, care a atras responsabilitati proprii alaturi de cele ale Aliantei. Astfel, in ceea ce priveste Razboiul declansat de Alianta Pactului Tripartit, impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, (in care Romania a acordat Aliantei ajutor militar), CAB constata ca dupa 12 iunie 1941, prin acceptarea planului de operatii militare Barbarossa, de cuceriri teritoriale, Romania s-a angajat in cadrul Aliantei Pactului Tripartit, intr-un razboi de agresiune impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, fiind corecta condamnarea inculpatilor sub acest aspect, pentru crima prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945.
Razboiul Germaniei naziste a fost caracterizat ca agresiv, cu autoritate de lucru judecat, de catre Tribunalul de la Nürnberg, in 1946.
In ceea ce priveste Razboiul declansat de Romania, (in care a primit ajutor militar german), impotriva Uniunii Sovietice, de eliberare a Basarabiei si Nordului Bucovinei, inglobate de RSFS Rusa in componenta RSS Moldoveneasca si RSS Ucrainiana: instanta il achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedura penala si art.131 din Codul penal Carol al II-lea, intrucat razboiul Romaniei impotriva Uniunii Sovietice (inceput la 22 iunie 1941 si purtat pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic), a fost legitim, fiind desfasurat in stare de necesitate, ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei.
Legat de crimele de razboi si contra umanitatii, CAB a stabilit ca Pactul Ribbentrop-Molotov nu putea justifica comiterea crimelor de razboi si contra umanitatii prevazute de D-L.312/1945, cererea de revizuire fiind sub acest aspect neintemeiata, explica instanta CAB.
Procesul principalilor protagonisti ai regimului Antonescu, in care au fost judecati pentru crime in legatura cu cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc la Bucuresti, in conformitate cu angajamentul luat de noul guvern roman fata de Aliati, in Armistitiul semnat la Moscova, in 12 septembrie 1944.
Prin Hotararea nr.17 din 17 mai 1946, Tribunalul Poporului din Bucuresti a condamnat, intre altii, pe inculpatul Alexianu Gheorghe, fost guvernator al Transnistriei in regimul Ion Antonescu, dupa cum urmeaza: la trei pedepse cu moartea si 10 ani degradare civica pentru 3 infractiuni de dezastrul tarii prin savarsirea crimei de razboi; la patru pedepse constand in detentiune grea pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunea de dezastrul tarii si pentru alte trei infractiuni de dezastrul tarii, prin savarsirea crimei de razboi; la doua pedepse constand in munca silnica pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunile de dezastru tarii prin savarsirea crimei de razboi prevazuta.
Revizuirea sentintei din 1946 a fost ceruta initial la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis ca instantei Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta de judecare.
Decizia pronuntata in 5 decembrie 2006 de Curtea de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema.
Pe de alta parte, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Moldova a criticat decizia Curtii de Apel Bucuresti de reabilitare partiala a generalului Ion Antonescu, precum si recunoasterea ocuparii de catre Romania a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord.
Republica Moldova s-a aratat "indignata" de hotararea instantei romane care statueaza "drept legitima ocuparea de catre Romania a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord".
Intr-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau se spune ca decizia a fost receptata "cu indignare de intreaga societate moldoveneasca, de toti cei care tin bine minte ororile Holocaustului declansat in anii 1941-1944". "Toata lumea stie ca anume in aceasta perioada a misiunii 'eliberatoare' a lui Antonescu in Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca au fost exterminati peste 300 mii de evrei si reprezentanti ai altor nationalitati", se spune in comunicat. "Pe de alta parte, provoaca uimire capacitatea justitiei romane de a revizui nu numai actiunile unor persoane odioase, ci si de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare in cazuri ce sunt considerate in mod univoc de catre intreaga comunitate internationala drept invazie, agresiune si ocupatie", potrivit comunicatului. "Anume in acest mod pot fi apreciate actiunile comune ale Guvernului Romaniei si Germaniei fasciste din 22 iunie 1941 pana in 24 august 1944 pe teritoriul actualei Republici Moldova", se mai spune in comunicat, care adauga faptul ca ar fi "un precedent dramatic in relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, care pune, indiscutabil, in cel mai serios mod la indoiala capacitatea justitiei Romaniei de a actiona in conformitate cu standardele si cu valorile Europei Unite".
Si oficialii de la Moscova au condamnat sentinta instantei romane prin care "dictatorul fascist al Romaniei din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ion Antonescu, a fost exonerat de titlul de criminal de razboi".
Mikhail Kamynin, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe din Rusia, declara ca decizia Curtii este o insulta pentru memoria victimelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si este "o incercare de a revizui rezultatele razboiului". "Exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nuremberg", a spus oficialul. Kamynin spunea ca spera ca instanta suprema din Romania sa revizuiasca "sentinta scandaloasa".
Ion Antonescu (1882-1946), care a condus Romania din 1940 pana in 1944 si a colaborat cu Hitler, a fost responsabil de moartea a 250.000 de evrei si a altor 25.000 de romi. Ion Antonescu, generalul "Rosu", a preluat puterea in septembrie 1940 si a guvernat timp de cateva luni Romania impreuna cu Garda de Fier, condusa de Horia Sima. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941, Antonescu, autointitulat, la acea vreme, Conducatorul Romaniei, titlul similar Fuhrer-ului, a ramas singur la putere, rolul tanarului rege Mihai fiind unul pur decorativ. Antonescu, ridicat la rangul de Maresal, a fost indepartat de la putere in 23 august 1944, arestat de comunisti si trimis in detentie in Uniunea Sovietica. Doi ani mai tarziu, el a fost adus in Romania, judecat de un "Tribunal al Poporului", condamnat la moarte si executat prin impuscare la Jilava.
