Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată la comisiile Parlamentului, care consideră că, în contextul tensiunilor sociale şi politice din Siria, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii României, informează Mediafax.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat, miercuri, că la nivelul Comisiei de politică externă a fost îngheţată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care „a recurs şi recurge la acţiuni de reprimare violentă a propriei populaţii”.
Titus Corlăţean nu a nominalizat statul la care se referă, însă surse politice au precizat pentru Mediafax că este vorba despre acordurile semnate în noiembrie 2010 la Bucureşti, cu ocazia vizitei preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 3 februarie, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.
Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat şi Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.
Ministerul Justiţiei a informat, în 12 noiembrie, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.
În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenţiei din 1978.
Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relaţia dintre România şi Republica Arabă Siriană şi reglementează: „obligaţia de extrădare”, „infracţiuni care dau loc la extrădare”, „motivele obligatorii de refuz”, „motive facultative de refuz”, „obligaţii în caz de refuz al extrădării”, „cererea de extrădare şi documentele necesare”, „admisibilitatea documentelor şi traducerea”, „arestarea provizorie”, „proceduri simplificate”, „comunicări ulterioare”, „hotărârea şi predarea”, „predarea temporară şi predarea amânată”, „cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state”, „sechestrarea şi remiterea de bunuri”, „regula specialităţii”, „tranzitul”, „reprezentare şi cheltuieli”, „consultări”, „asistenţa consulară”, „relaţia cu alte tratate” şi „dispoziţii finale”.
Faţă de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană şi cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.
La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997).
În Siria este deţinut omul de afaceri Omar Hayssam – cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 – care la Bucureşti a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.
Fuga acestuia din România, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României.
Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.
Omar Hayssam se află în prezent în închisorile siriene, a declarat preşedintele sirian Bashar al-Assad într-un interviu pentru ziarul „Adevărul”, menţionând că după ce acesta îşi va ispăşi condamnarea în Siria, cele două părţi vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.
Preşedintele sirian a explicat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România. „Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă ţară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce îşi ispăşeşte condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în ţara respectivă, pentru a-şi ispăşi şi condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuţia nu e politică, e la nivelul instituţiilor abilitate”, a spus Bashar al-Assad.
Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispăşit în România doar diferenţa de pedeapsă, preşedintele sirian răspunde: „Asta nu scrie în acord”.
Bashar Al-Assad a menţionat, potrivit ziarului „Adevărul”, că Omar Hayssam se află sub incidenţa legii siriene şi „fiecare ţară are regulile ei”.
