Europarlamentarii au aprobat, miercuri, propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European, instituţie pentru care Camera Deputaţilor din România a transmis un aviz negativ pe motiv că încalcă principiului subsidiarităţii, arată Mediafax.
Parlamentul European consideră, pornind de la prezumţia participării tuturor statelor membre, că înfiinţarea unui Parchet European ar putea conferi spaţiului de libertate, securitate şi justiţie „o valoare adăugată deosebită, deoarece interesele financiare ale Uniunii şi, pe cale de consecinţă, interesele contribuabililor europeni trebuie protejate în toate statele membre”.
Europarlamentarii apreciază că ar trebui stabilite reguli clare privind funcţionarea Parchetului European, deoarece în actuala formulare acestuia i s-ar atribui „o libertate excesivă” în ceea ce priveşte aplicarea diferitelor criterii privind jurisdicţia. Astfel, sfera de competenţă a Parchetului European ar trebui definită exact, permiţând identificarea ex ante a faptelor penale pe care le va cerceta.
Potrivit Regulamentului, Parchetul European ar trebui să beneficieze de independenţă deplină, atât faţă de guvernele naţionale, cât şi faţă de instituţiile UE, şi ar trebui să fie protejat de orice presiune politică.
Instrumentele şi măsurile de cercetare aflate la dispoziţia Parchetului European ar trebui să fie „uniforme, identificate cu precizie şi compatibile cu sistemele de drept ale statelor membre în care sunt implementate”.
Conform textului, după închiderea de către Parchetul European a unui dosar privind delicte minore, parchetele naţionale nu vor fi împiedicate să-şi continue cercetările în cauză şi să trimită dosarul în instanţă, în cazul în care legislaţia lor naţională o permite.
PE solicită Consiliului să ţină cont de faptul că, pentru a asigura finalizarea cu succes şi echitabilă a anchetelor şi coordonarea acestora, este necesar ca cei care le conduc să aibă o cunoaştere aprofundată a sistemelor juridice ale ţărilor implicate. În acest scop, modelul organizatoric al Parchetului European ar trebui să asigure, la nivel central, abilităţile, experienţa şi cunoaşterea adecvată a sistemelor juridice ale statelor membre.
Totodată, eurodeputaţii salută ideea integrării Parchetului European în structuri descentralizate existente, prin participarea, în calitate de „consultanţi speciali”, a unor procurori naţionali delegaţi.
Europarlamentarii precizează că este necesar ca procurorii delegaţi să fie independenţi faţă de magistraţii naţionali şi consideră că procurorii europeni delegaţi şi personalul aferent acestora ar trebui să fie format în drept penal al UE „într-un mod uniform şi eficace”.
Senatul României şi-a dat acordul pentru înfiinţarea Parchetului European. În schimb, Camera Deputaţilor a trimis, anul trecut, un aviz negativ.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis „avizul motivat” în 28 octombrie 2013, ultima zi în care se mai puteau trimite opiniile parlamentelor naţionale cu privire la înfiinţarea Parchetului European.
În document se precizează că propunerea de Regulament nu este „conformă cu principiul subsidiarităţii” din mai multe motive. Astfel, Camera Deputaţilor consideră că „valoarea adăugată a exercitării noii competenţe a UE în materie de urmărire penală nu a fost suficient motivată de către Comisie”. Totodată, în „avizul motivat” se arată că, întrucât „o fraudă se comite la nivel naţional sau local, combaterea adecvată a acestei fraude depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel”, astfel că o „competenţă exclusivă” a Parchetului European în cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE ridică „neclarităţi privind respectarea principiului securităţii juridice, de vreme ce nu este supusă niciunei căi de atac”.
„Avizul motivat” al Camerei Deputaţilor nu echivalează cu o respingere de către România a Parchetului European, au precizat surse oficiale pentru MEDIAFAX.
Potrivit acestor surse, obiecţiile Camerei Deputaţilor se referă doar la încălcarea principiului subsidiarităţii, nu şi la conţinutul propunerii de Regulament. În plus, Senatul şi-a exprimat acordul pentru Parchetul European, la fel şi Ministerul Justiţiei. Singurul semn de întrebare este dacă „avizul motivat” al Camerei Deputaţilor va avea impact asupra poziţiei României în cadrul Consiliului Uniunii Europene.
Mina Andreeva, purtător de cuvânt al vicepreşedintelui Comisiei Europene Viviane Reding, a declarat că „parlamentele naţionale din 11 state membre au emis avize motivate, ceea ce înseamnă 19 voturi. O majoritate de 17 state membre nu au avut obiecţii, astfel că pot fi considerate drept potenţiale susţinătoare ale iniţiativei”.
Pentru înfiinţarea Parchetului European este nevoie de acordul a 9 ţări membre.
Andreeva a mai precizat că poziţiile trimise de parlamentele naţionale „oferă un indiciu privind statele care votează pentru sau nu, dar asta nu înseamnă că statele care au dat un vot negativ nu participă, decizia finală va fi luată în cadrul Consiliului (Uniunii Europene”.
Suedia, Marea Britanie, Olanda, Cipru, Ungaria, Irlanda şi Slovenia au trimis „avize motivate” din partea ambelor camere ale parlamentelor naţionale. Din partea Franţei, doar Senatul a avut o serie de obiecţii, la fel şi din partea Cehiei.
Comisia Europeană a propus, la 17 iulie 2013, instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.
