Schema escrocheriei cu rambursări ilegale de TVA de 60 milioane euro: contracte false, firme-paravan, oficiali mituiţi, societăţi subminate de cei care le conduceau.
Ancheta în dosarul fraudei de 60 milioane euro cu rambursări de TVA, orchestrată de libanezul Said Baaklini, pune în lumină amănunte surprinzătoare, graţie declaraţiilor făcute de fostul şef al Direcţiei Domenii Portuare din Portul Constanţa, Eugen Bogatu, aflat în arest preventiv. Potrivit surselor RL, circuitul fraudulos al celor patru generatoare, supraevaluate de Baaklini de 50 de ori, a fost reconfirmat de Bogatu în momentul în care acesta a reconstituit istoricul relaţiei sale cu afaceristul libanez. Eugen Bogatu a declarat în faţa procurorilor că îl cunoaşte pe Said Baaklini de 4-5 ani, adică de când acesta din urmă deţinea cele două societăţi menţionate în dosarul escrocheriei, Libarom şi Mike Trading. „Practic, fără să vrea, Bogatu i-a deconspirat pe Baaklini şi pe şefii UCM Reşiţa, întrucât aceştia prezintă firma Mike Trading, în declaraţiile date în anchetă, ca pe una independentă de Said Baaklini. De fapt, e doar o anexă a acestuia”, arată sursele RL. Acestea mai adaugă faptul că, după ce a fost contactat de omul de afaceri libanez pentru a-l sprijini în executarea rapidă a exportului utilajelor în Guineea, Eugen Bogatu l-ar fi atenţionat pe Said Baaklini că efortul nu va fi gratuit. De altfel, unul din motivele care au stat la baza arestării fostului şef al direcţiei Domenii Portuare l-a constituit tocmai faptul că oficialul de la Domenii Portuare i-a pretins libanezului 2.000.000 lei pentru a-l sprijini.
Rolul fals al firmei de textile din China
Informaţiile strânse în cursul anchetei pun într-o lumină nouă şi caracterul fictiv al unui contract de 143 milioane euro, încheiat de UCM Reşiţa şi firma Beta Trading, privind procurarea unor componente necesare pentru funcţionarea motoarelor. „Furnizorul componentelor invocate era societatea Cora, care aparţine unui cetăţean chinez. Audiat fiind la DNA, acesta a spus că firma sa este închisă din aprilie şi se ocupa cu comercializarea de produse textile importate din China. Deci nicio legătură cu componentele de motoare. Acest lucru arată clar fictivitatea operaţiunii”, au explicat sursele RL.
Executanţii de la UCM
Pe de altă parte, procurorii au mai descoperit, în urma percheziţiilor, că, deşi cei doi şefi ai UCM invocă mereu corectitudinea tranzacţiei, ei nu au înregistrat în contabilitatea uzinei din Reşiţa cele trei contracte. Doar contractul UCM-Libarom avea număr de înregistrare, însă în realitate „numărul de registru corespundea unei alte operaţiuni”, iar cele două contracte, cu intermediarii Mike Trading şi Beta Trading, nu erau deloc oficializate, fiind găsite asupra directorului UCM Reşiţa, Adrian Preda.
De altfel, datele existente până acum dezvăluie că managementul societăţii reşiţene, format din directorii Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda, a fost mai degrabă un umil executant al dispoziţiilor date de Said Baaklini. Mărturie stau stenogramele discuţiilor, interceptate de SRI, din care reiese că Preda accepta senin ca Baaklini să returneze motoarele către UCM dacă nu reuşea exportul. Asta, deşi uzina de la Reşiţa nu avea nici o responsabilitate sau vină pentru eventualul eşec al operaţiunii de vânzare.
În ceea ce priveşte contractele încheiate de UCM Reşiţa cu Libarom şi Mike Trading, persoanele arestate în dosar au susţinut, că de fapt, Mike Trading se obligase să găsească clienţi pentru motoarele UCM Reşiţa. Situaţia descoperită de procurori arată însă altceva: ambele contracte au fost încheiate în aceeaşi zi, pe 10 august 2010. Potrivit unor surse judiciare, „dacă ambele contracte au fost încheiate concomitent, este lipsită de sens justificarea cu prospectarea pieţei, intermedierea şi negocierea făcută de firma Mike”.
Rămâne, aşadar, întrebarea cu privire la perioada în care s-a derulat activitatea de prospectare, dacă pe 10 august Mike Trading a încheiat contractul cu UCM, iar în aceeaşi zi UCM semnează contractul de vânzare cu Libarom.
Lista arestaţilor
Frauda de la UCM Reşiţa a fost pusă la cale de omul de afaceri libanez Said Baaklini, împreună cu cei doi şefi ai UCM, Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda. Cei trei se află acum după gratii, la fel şi Eugen Bogatu, şeful Direcţiei Domenii Portuare din Portul Constanţa. Învinuit în dosar mai este şi senatorul PDL Mircea Banias, acuzat de favorizarea infractorului, adică a lui Said Baaklini. Procurorii au extins însă cercetările la un total de 30 de persoane.
În ce constă frauda
Said Baaklini a conceput o schemă frauduloasă prin care încerca să obţină ilegal rambursarea unui TVA de 60 milioane euro. Firma controlată de libanez, Libarom, a cumpărat cu 250 milioane euro patru motoare de la UCM Reşiţa destinate exportu-lui în Guineea, deşi valoarea de piaţă a utilajelor era de 50 de ori mai mică. Diferenţa de bani o reprezentau însă contracte de „comision” cu două firme – Mike Trading şi Beta Trading, despre care procurorii spun că nu au prestat nici o activitate.
Înţelegerea
Preşedintele UCM Reşiţa discută cu libanezul Said Baaklini despre unul dintre cele mai importante detalii din tranzacţia frauduloasă: returnarea motoarelor către UCM, dacă acestea nu pot fi exportate. Preda acceptă pe loc dispoziţia lui Baaklini.
Adrian Preda: Alo!
Said Baaklini: Dacă nu o să pot să export marfa, să ştii că o să v-o returnez vouă înapoi.
Preda Adrian: Am înţeles.
Said Baaklini: Ai înţeles? Şi o să vă dau oricum o scrisoare în sensul ăsta.
Adrian Preda: Da.
Said Baaklini: N-am cum să…dacă nu pot să export, n-am ce să fac.
Adrian Preda: Am înţeles.
