În timp ce şeful statului a lăsat să se înţeleagă faptul că evaziunea fiscală şi corupţia din portul Constanţa sunt o prioritate, Daniel Morar spune că DNA nu a descins până acum în portul de la Marea Neagră, după modelul de la frontierele terestre, pe motiv că nu a primit sesizări.
Procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a declarat ieri, la şedinţa de bilanţ a instituţiei, pe 2010, că i se pare nefiresc ca nimeni să nu sesizeze vreo activitate infracţională în Portul Constanţa, iar detalii despre posibile reţele infracţionale la Marea Neagră ar trebui să deţină şi procurorii de la parchetele din judeţul Constanţa, alţii decât cei ai DNA. „Este probabil o zonă mai specială cea de acolo. Mi se pare oarecum nefiresc ca, într-o zonă care cuprinde principalul port al ţării, să nu existe dosare. Asta nu înseamnă că nu există activitate infracţională”, a spus Daniel Morar după ce a fost întrebat de jurnalişti, în contextul anchetelor DNA din vămile Siret, Moraviţa şi Albiţa, de ce în Portul Constanţa procurorii anticorupţie nu fac nici o descindere. Daniel Morar a mai spus că anchetatorii anticorupţie au colaborat în dosarele de la vămi cu Poliţia de Frontieră. Morar a evitat să spună, în mod concret, de ce nu a colaborat şi cu Autoritatea Naţională a Vămilor. Procurorul-şef al DNA a mai criticat Curtea de Conturi, arătând că numărul sesizărilor primite de la această instituţie a scăzut. Pe de altă parte preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că „Portul Constanţa trebuie să fie o prioritate”, făcând astfel trimitere la operaţiunile anticorupţie care se desfăşoară de câteva săptămâni la frontierele terestre ale României.
Marea evaziune
Potrivit bilanţului DNA, în anchetele procurorilor anticorupţie a ieşit la iveală că evaziunea fiscală s-a comis în special cu produse accizabile, respectiv tutun (44,9 milioane euro, prejudiciu reţinut în două dosare), produse energetice petroliere (33,4 milioane euro în opt dosare), comerţul cu cereale (24,9 milioane euro în 10 dosare), livrări de produse alimentare (23,1 milioane euro în patru dosare), colectarea deşeurilor (11,3 milioane euro în şapte dosare), achiziţii intracomunitare de mărfuri (9,5 milioane euro în trei dosare), import de mărfuri (6,1 milioane euro în două dosare) şi operaţiuni accizabile cu alcool (3,1 milioane euro într-un singur dosar prejudiciu). Potrivit raportului de activitate al DNA, anul trecut au fost condamnate definitiv 154 de persoane pentru fapte de corupţie, faţă de 131 în 2009. Printre cei condamnaţi definitiv în 2010 se regăsesc un senator, doi primari şi un viceprimar de municipiu, un preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, 10 avocaţi, doi procurori.
Trimişi în judecată
În anul 2010 au fost trimise în judecată 937 de persoane, în 220 de dosare finalizate de DNA. Aproape jumătate dintre cei trimişi în judecată – 402 persoane – au ocupat funcţii de conducere şi demnităţi publice. Printre aceştia:
1 prim-ministru
3 miniştri
2 senatori
1 deputat
2 secretari de stat
2 subprefecţi
6 procurori
7 judecători
34 poliţişti
66 jandarmi
1 şef din Statul Major General al Armatei.
