Curtea Constituţională a României a publicat joi motivele pentru care parlamentarii NU pot fi superimuni în faţa legii penale şi în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate.
Superimunitatea parlamentarilor votată de majoritatea USL în Statutul deputaţilor şi senatorilor a fost atacată la CCR de preşedintele României, Traian Băsescu.
„Indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi „motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii arestării preventive şi a percheziţiei” conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra faptei penale sau a temeiniciei probelor, luând astfel locul instanţelor de judecată.
Referirile exprese la „motive concrete şi temeinice” înseamnă evaluarea probelor, atribut exclusiv al magistratului, susţine preşedintele ţării în sesizarea sa.
Potrivit Constituţiei, Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor -legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale iar „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi se realizează pri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instaţe judecătoreşti” nu de către Senat sau Camera Deputaţilor.
În acelaşi registru este criticată şi imunitatea miniştrilor parlamentari. CCR şi-a însuşit criticile preşedintelui ţării, inclusiv cele referitoare la intenţiile parlamentarilor de a fenta Agenţia Naţională de Integritate, declarându-le neconstituţionale şi obligâd Parlamentul să modifice Statutul parlamentarilor.
Ataşat puteţi citi decizia cu motivarea CCR care este general-OBLIGATORIE.
