UPDATE 2
Cei 31 de retinuti luni in dosarul „Nasii de tren” au fost pusi in libertate, dar au interdictia de a parasi tara. Judecatorii au procedat la fel cu alti 67 de retinuti din acest dosar. Motivele eliberarii: nu reprezinta pericol social, banii (spaga) nu au fost luati prin violenta, sumele sunt mici.
Astazi, au fost dusi la audieri alti circa 70 de suspecti, dintre care 22 sunt din Bucuresti, restul de la regionalele Iasi, Cluj, Constanta, Suceava. In total, anchetatorii au anuntat ca sunt peste 200 de suspecti.
UPDATE 1
Astazi a continuat actiunea procurorilor brasoveni de retinere a nasilor de tren suspectati de coruptie. Pana la ora 6,00 au fost ridicati fie de la domicilii, fie de la servici alti circa 70 de nasi, dintre care 22 sunt din Regionala CFR Bucuresti. In total, pana acum au fost dusi la audieri peste 190 de suspecti, dintre cei peste 200 anuntati de Parchetul Tribunalului Brasov, care a initiat si supravegheat ancheta pe toata perioada de circa 11 luni de investigari sub acoperire.
Au mai fost ridicati suspecti si din alte regionale CFR , spre exemplu de la regionalele Iasi , Constanta , Suceava, Cluj. Ei au fost dusi la Parchetul Tribunalului Brasov, unde, dupa audieri, procurorii vor hotari daca ii vor retine sau ii vor cerceta in libertate.
Numai pana marti, numărul angajaţilor CFR puşi sub învinuire pentru luare de mită şi asociere în vederea constituirii de infracţiuni era de 124, din care 31 au fost reţinuţi.
Procurorii brasoveni au anuntat ca detin probe audi-video din care rezulta ca peste 200 de angajati CFR au luat spaga de la calatorii fara bilet.
Probele au fost adunate timp de 11 luni de doar 12 ofiteri sub acoperire de la IGPR- serviciul Operatiuni Speciale, care circulau fara bile, li se cerea spaga, o dadeau, dar si filmau toata operatiunea cu aparura ascunsa in ochelari, sepci, ceasuri, pixuri etc. De asemenea, au fost plantate camere de filmat in chicinetele trenurilor destinate controlorilor si sefilor de tren, in birourile revizorilor si inspectorilor ssi chiar in cel al directorilor, spun surse judiciare.
Pana acum, s-a anuntat spaga ajunsa pana la revizorul general al CFR , Ciocan Valentin, retinut luni. Nu este exclusa ipoteaza ca parti din spagi, periodic, sa fi ajuns la „directorii mari” ai CFR spun surse judiciare, care au tolerat zeci de ani aceste practici
______
„Naşii” dusi luni la cercetări fac parte din regionalele Bucureşti, Braşov (incluzând aici judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov) şi Cluj (Cluj şi Bistriţa). Au fost audiaţi inspectori de specialitate (supracontrol) în cadrul Regionalei S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. Cinci inspectori au fost reţinuţi.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. au o frecvenţă cu totul deosebită reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale, în legătură cu activităţile de verificare a documentelor de călătorie, până în VÂRFUL IERARHIEI PROFESIONALE din structura respectivă a societăţii. Cercetările vizează un număr de peste 200 de persoane, angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizori centrali, revizori regionali, inspectori de specialitate, personal de tren (conductor), şef de tren.
Dicţionarul mitei
Controlorii care încasau bani în loc să dea amendă călătorilor care nu aveau bilete de tren foloseau un anumit tip de argou. Astfel „cârjeala” însemna pretindere de bani de la călătorii frauduloşi, iar „cârja” era suma de bani; „chior” era călătorul fraudulos; „pachet” era un grup de călători fără bilete; „a încărca trenul” însemna a le permite călătoria contra şpagă; „a nu sta cu mortu’-n casă” = a nu sta cu banii asupra lor.
Operaţiunea de demascare a „naşilor” de pe trenuri care luau şpagă pentru a nu le da amendă celor care circulau fară bilete a început în urmă cu 11 luni, spun surse judiciare. Strângerea de probe s-a bazat în principal pe activitatea a 12 agenţi sub acoperire, echipaţi cu aparatură video-audio, care circulau fără bilete de tren şi apoi negociau şpăgile cu conductorii, controlorii şi chiar cu membrii „supracontroalelor”. Nu au lipsit nici camerele de filmare ascunse în principal în chicinetele de lângă veceuri, unde controlorii îşi beau cafeaua sau îşi mănâncă sandvişurile (pe rutele lungi) şi unde îşi împărţeau spăgile.
Rutele vizate în principal de anchetatori au fost de la Braşov spre Bucureşti, Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Constanţa. În anchetă a fost implicată şi Poliţia Transporturi, acţiunile fiind coordonate de procurorii de la Parchetul Tribunalului Braşov. Un lucru bizar este acela că pe ruta Bucureşti-Constanţa-Mangalia au fost scoase la iveală puţine infracţiuni, deşi e de notorietate (chiar tradiţie) că cel puţin în weekend, vara, sute de elevi şi studenţi circulă cu trenul pe această rută fără bilete. Cele mai multe infracţiuni au fost depistate pe ruta Braşov-Bucureşti.
Scopul declanşării acţiunilor de depistare a corupţilor din sistemul CFR Călători a fost reducerea pierderilor acestei societăţi aflate în pragul falimentului deoarece mai mult de 30% din călători circulau fără bilete.
