Acuzat că a tăiat ilegal mii de hectare de pădure în Maramureş, Vasile Coman, unul dintre oamenii de afaceri controversaţi din Transilvania, a fost sancţionat cu amenzi modice, anulate ulterior de
instanţele de judecată. Profiturile obţinute din afacerile cu cherestea au fost uriaşe.
De 10 ani, industria lemnului din zona Vişeu de Sus – Maramureş – este concentrată în mâna lui Vasile Coman, zis Vărzaru, un afacerist abonat la contracte cu bani publici. Firmele lui Coman au defrişat mii de hectare în această zonă, considerată un adevărat „Triunghi al Bermudelor” în care nu dispar avioane şi nave maritime, ci păduri întregi.
La începutul anilor ’90, Vărzaru şi-a început afacerile cu un atelier de tâmplărie. După un an de exploatare a pădurilor şi export al lemnului brut în Germania, tâmplăria lui Coman, SC Com Vasilica V SRL, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al fostei întreprinderi forestiere de stat din Vişeu Conrep SA. Coman a înfiinţat apoi la Vişeu de Sus societatea SC RG Holz Company. Firma, care se întinde pe 40 de hectare şi are aproximativ 500 de angajaţi, se ocupă cu „producerea de elemente lamelare stratificate şi îmbinate în dinţi din molid şi brad”. 80% din producţie se exportă în Germania, Elveţia, Austria şi Italia.
Licitaţie câştigată ilegal
În 2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj a constatat că firma lui Coman a câştigat ilegal o licitaţie de exploatare a lemnului pe 10 decembrie 2004. Composesoratul din Vişeu a organizat o licitaţie pentru tăierea de arbori de pe cele 4.000 hectare retrocedate de către statul român. Composesoratul nu avea avizele necesare, aşa că licitaţia era, de fapt, ilegală. Mai mult, oamenii lui Vărzaru au tăiat mult mai mulţi arbori decât permiteau legile silvice în vigoare. La acea vreme, din cauza pagubelor constatate ca urmare a defrişării a zeci de hectare, Ministerul Agriculturii a „analizat oportunitatea retragerii atestatului de exploatare al SC RG Holz Company SRL” a lui Coman. În cele din urmă, nu s-a întâmplat însă nimic. Practic, cei 500 de angajaţi ai lui Vasile Coman, zis Vărzaru, au transformat pădurile voievodale ale Maramureşului în zeci de mii de metri cubi de cherestea sau de alte produse din lemn, care au luat calea exportului.
Punct de control
demolat de ţapinari
Holz Company, de altfel cea mai mare dintre firmele lui Coman, operează într-o zonă aleasă strategic, Valea Vaserului. Valea şi zona din jurul oraşului Vişeu de Sus sunt cunoscute în ţară pentru defrişările ilegale care au loc frecvent aici. Primarul din Vişeu, Vasile Ciolpan, a cerut în repetate rânduri instalarea unor puncte de control ale Jandarmeriei pentru a proteja pădurile. În trecut, a existat un astfel de punct de control, numai că acesta a fost desfiinţat după ce „ţapinarii” (cei care taie ilegal pădurile – nr.) au demolat, într-o noapte, cu maşinile folosite pentru transportul buştenilor, clădirea în care funcţiona punctul de control al Jandarmeriei! Autorităţile au pornit o anchetă, dar nu au reuşit să îi găsească pe vinovaţi. Nu există nici o dovadă că angajaţii lui Vărzaru ar fi fost implicaţi în această acţiune, ci doar zvonurile care circulă pe plan local. Cert este că inspectorii de regim silvic din Cluj, care se ocupă şi de aceste zone din Maramureş, au descoperit că, în 2005, firmele lui Vărzaru au tăiat ilegal 3.500 metri cubi de lemn doar din pădurea de 4.000 hectare administrată de Composesoratul Vişeu de Sus.
Societăţile respective au primit o amendă mai mică de 1.500 lei, în condiţiile în care profitul acestora a fost de cel puţin 875.000 lei. Pădurarii au fost, la rândul lor, amendaţi de inspectorii silvici cu suma totală de 160.000 lei. Însă nu au plătit nici un leu, pentru că toate amenzile au fost anulate de Judecătoria Vişeu de Sus. „Sunt sute de amenzi pe care le-am dat şi care au fost, fără excepţie, anulate de instanţă”, spun surse din cadrul inspectoratului din Cluj. Miza amenzilor nu este una financiară, ci de-a dreptul penală. Legislaţia din domeniul silviculturii prevede că persoanele care sunt prinse prima dată cu lemne tăiate ilegal sunt sancţionate contravenţional. Ele se pot alege cu dosare penale doar dacă recidivează. Cum toate amenzile sunt anulate în instanţă, cei care taie ilegal pădurea nu ajung niciodată să aibă dosare penale. În zona Vişeu de Sus, Vărzaru este unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri, cu conexiuni puternice în zona politică. Localnicii spun că el organiza vânători la care participau fostul premier Adrian Năstase, în prezent preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, şi fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu, în prezent europarlamentar. În perioada 2004-2008, el a fost consilier judeţean din partea PSD.
El Dorado pentru hoţii de lemne
Regiunea care include Valea Vaserului şi Vişeu de Sus are reputaţia unui adevărat El Dorado pentru cei care se ocupă cu defrişări ilegale. În ultimii şase ani, defrişările au devenit un fenomen, iar din cauza dispariţiei pădurilor, Valea Vaserului a început să se confrunte tot mai des cu inundaţii catastrofale. Autorităţile se declară de cele mai multe ori neputincioase în faţa fenomenului.
Management păgubos la stat
Afacerist de succes, Vasile Coman (foto 2 stânga) nu a fost însă tocmai un manager model atunci când a fost angajat de statul român. Coman a fost director general al Companiei Naţionale Remin SA, cea care gestiona minele din judeţul Maramureş, timp de patru luni, în vara-toamna anului 1998. Conform unei note a Departamentului de control al Guvernului, care în 1999 a analizat motivele pentru care compania a ajuns pe marginea falimentului, în perioada de patru luni în care Coman a condus CNMPM Remin situaţia economico-financiară dezastruoasă a companiei s-a agravat din cauza unor decizii manageriale deplorabile. Aşa ar fi livrarea unor concentrate miniere cu mult sub preţurile maximale aprobate, livrarea de concentrate unor societăţi comerciale în incapacitate totală sau temporară de plată, acceptarea creşterii salariilor cu 26%, acordarea unor facilităţi suplimentare salariaţilor prin contractul colectiv de muncă şi altele. Aceste decizii au avut ca efecte creşterea incapacităţii de plată şi înregistrarea unor pierderi de 67,4 miliarde lei. În această perioadă, creditele au crescut de la 55,1 la 70,7 miliarde lei, valoarea facturilor neachitate furnizorilor a crescut de la 90,9 la 125,3 miliarde lei, datoriile totale au crescut de la 317,5 la 1.221,6 miliarde lei. Pe 21 octombrie 1998, printr-un fax de la Ministerul Industriilor şi Comerţului (condus în acea vreme de Radu Berceanu, secretar de stat era Nicolae Stăiculescu), Coman a fost înlocuit din funcţia de director general.
Sursă foto homepage: greatlakesgazette.files.wordpress.com
