Consiliul Superior al Magistraturii ia în discuţie, marţi, plângerile lui Corneliu Bârsan, şi a soţiei acestuia, Gabriela Bârsan, judecător la instanţa supremă, referitoare la încălcarea imunităţii de către anchetatori aunci când au percheziţionat locuinţa, din Snagov, a judecătorului român la CEDO, scrie Mediafax.
Potrivit Protocolului adiţional 6 la Acordul general privind privilegiile şi imunitãţile Consiliului Europei – invocat de soţii Bârsan -, privilegiile şi imunitãţile sunt acordate judecătorilor nu în interes personal, ci în vederea asigurãrii exercitãrii în totalã independenta a funcţiilor lor.
Pentru a asigura judecătorilor o deplină libertate de exprimare şi o totală independenţă în îndeplinirea funcţiilor lor, imunitatea de jurisdicţie, în ceea ce priveşte cuvintele, înscrisurile sau actele emise în exercitarea funcţiilor lor, va continua să le fie acordatã chiar şi după încheierea mandatului lor, mai prede documentul citat.
Judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, Corneliu Bârsan, a reclamat Consiliului Superior al Magistraturii măsura percheziţionării locuinţei în care stă soţia sa, Gabriela Bârsan, judecător la instanţa supremă română, acuzată într-o afacere de corupţie.
Corneliu Bârsan invocă imunitatea dobândită ca judecător la CEDO, susţinând că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – care au obţinut aviz de percheziţie de la CSM – nu ar fi avut dreptul de a intra în locuinţa sa din Snagov, unde locuieşte soţia sa, Gabriela Bârsan.
Acelaşi argument îl aduce Gabriela Bârsan – acuzată de procurorii anticorupţie într-un caz de corupţie – care a contestat la plenul CSM percheziţionarea imobilului său, membri Consiliului urmând să decidă tot marţi asupra plângerii.
Direcţia legislaţie a Consiliului consemnează în punctul de vedere cu privire la cele reclamate de soţii Bârsan, că CSM doar se pronunţă dacă este o măsură obiectivă cea solicitată de organul judiciar şi nu una abuzivă.
Pe de altă parte, surse din magistratură susţin că imunitatea diplomatică poate fi invocată doar cu privire la locul în care locuieşte demnitarul, în speţă imobilul din Strasbourg pe care îl ocupă profesorul Bârsan, care are reşedinţa acolo.
Articolul 4 din Protocolul adiţional 6 la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, cu referire la judecătorii CEDO, prevede că privilegiile şi imunităţile sunt acordate judecătorilor nu în interes personal, ci în vederea asigurării exercitării în totală independenţă a funcţiilor lor. „Curtea, reunită în şedinţa plenară, este singura care are calitatea de a pronunţa ridicarea imunitãţilor; ea are nu numai dreptul, ci şi datoria de a ridica imunitatea unui judecător în toate cazurile în care, după părerea sa, păstrarea imunităţii ar împiedica realizarea justiţiei şi în care imunitatea poate fi ridicată fără a prejudicia scopul pentru care a fost acordată”, arată textul următor.
Totodată, articolul 6 din protocolul citat prevede că documentele şi actele Curţii, ale judecãtorilor şi ale grefei, în mãsura în care se referã la activitatea Curţii, sunt inviolabile. Corespondenţa oficială, precum şi celelalte comunicări oficiale ale Curţii, ale judecătorilor şi ale grefei nu pot fi reţinute sau cenzurate.
Judecătorii CEDO se bucură, în timpul exercitării funcţiilor lor, de privilegiile şi imunitãţile prevãzute la art. 40 din Statutul Consiliului Europei şi în acordurile încheiate conform acestui articol.
Articolul 1 din potocolul adiţional spune că în afara privilegiilor şi imunitãţilor prevăzute la art. 18 din acordul general, judecătorii se bucura, atât personal, cât şi în privinţa soţiilor (soţilor) şi copiilor lor minori, de privilegiile, imunitãţile, scutirile şi facilităţile acordate, conform dreptului internaţional, trimişilor diplomatici.
În 6 octombrie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au obţinut aviz de percheziţionare a locuinţele judecătoarelor Gbariela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, de la Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
DNA a informat că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bârsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că judecătorii şefi asupra cărora planează suspiciuni de corupţie să demisioneze, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind vârful ierarhiei judecătoreşti şi comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiţei.
„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România – filiala Cluj îşi manifestă îngrijorarea faţă de evenimentele recente care au adus, din nou, în atenţia publicului judecătorii instanţei supreme”, arată UNJR, într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
Gabriela Bârsan deţine încă preşedinţia Secţiei de Contencios a instanţei supreme, în timp ce Iuliana Puşoiu şi-a cerut pensionarea, CSM urmând să decidă.
Pe de altă parte, jurişti de marcă, avocaţi, profesori de drept apreciază că profesorul Corneliu Bârsan ar trebui să demisioneze având în vedere poziţia de judecător la Curtea Europeană.
Mandatul lui Corneliu Bârsan (68 de ani) – propus în 2007 de CSM, validat de Guvernul român şi numit de Consiliul Europei – expiră în 31 octombrie 2013.
Cum numirea a făcut-o Secretarul General al Consiliului Europei, ca şi principiu, potrivit regulii de drept administrativ, cine numeşte poate şi revoca, CSM neavând competenţa în a dispune revocarea judecătorului român la CEDO.
