Procurorii DNA au cerut ieri arestarea pentru 29 de zile a primarului comunei Jilava, Adrian Mladin, a edilului comunei Snagov, Apostol Muşat, şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Gheorghe Roman. Toţi, spun procurorii, au cerut şpagă de la un om de afaceri, care a făcut denunţ la DNA, 1.6 milioane euro la care s-ar mai fi putut adăuga încă 1,4 milioane euro. Primarii şi vicepreşedintele CJ sunt acuzaţi şi de mai multe fapte de fals. Celor trei le-au ţinut companie după gratii şi doi notari – Roxana Curpene şi Eugenia Cuţaru, precum şi finul primarului de la Jilava, Ovidiu Szasz. Cei trei sunt acuzaţi că au fost, în diferite forme, complici în aceeaşi cauză.
Astfel, potrivit DNA, în perioada martie-noiembrie 2011, Adrian Mladin, Apostol Muşat, Ovidiu Szasz, Gheorghe Roman şi învinuitul Ion Scaeţeanu – acesta din urmă fiind un personaj aflat în anturajul primarului de Snagov – în schimbul unor sume de bani cerute drept mită de la denunţător, au acţionat în vederea întocmirii unui plan parcelar, avizării acestuia şi emiterii documentelor cadastrale, astfel încât să fie intabulate terenurile pe care denunţătorul le achiziţionase anterior.
Suprafeţele (în total 23,8 hectare) situate în extravilanul comunei Jilava, judeţul Ilfov, erau amplasate într-o zonă în care nu exista un plan parcelar şi, deci, nu puteau fi intabulate. Interesul denunţătorului era ca aceste terenuri să fie învecinate unul cu celălalt pentru ca, după întocmirea planului şi eliberarea documentelor cadastrale, acestea să poată fi unite într-un singur lot în evidenţele funciare. Terenul astfel rezultat urma să fie apoi vândut unei societăţi comerciale.
Primul demers
Procurorii susţin că Adrian Mladin a pretins de la denunţător 500.000 euro din care, la 19 septembrie 2011, a primit 50.000 euro. Motivul: abuzând de prerogativele funcţiei, acesta trebuia să dispună întocmirea de către Comisia Locală de Fond Funciar a unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunţătorului, iar loturile să fie alipite. Totdată, primarul comunei Jilava s-a angajat să îşi exercite influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra directoarei Oficiului de Cadastru Ilfov pentru a o determina să avizeze planul şi să emită documentele cadastrale necesare alipirii terenurilor în cauză. Procurorii mai spun că la sfârşitul lunii iulie Mladin l-a determinat pe finul său, Ovidiu Szasz, să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunţătorul prin care acesta din urmă să îi cedeze drepturile asupra a două terenuri. În realitate, acest contract a fost încheiat doar pentru a garanta şi a ascunde săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
La Snagov, şpaga creşte
În contextul în care întocmirea planului parcelar trena, a intervenit şi Apostol Muşat, în calitate de primar al comunei Snagov. Acesta a pretins, potrivit DNA, că are influenţă asupra lui Mladin şi asupra directorului Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliare Ilfov şi că, astfel, ar putea să grăbească demersurile de obţinere a documentelor cadastrale pentru denunţător. Pentru aceste demersuri, procurorii spun că Muşat a cerut şpagă, direct şi prin intermediar, suma de 1.100.000 euro. Pentru a ascunde şi garanta obţinerea mitei, primarul Muşat l-a determinat pe un apropiat, Ion Scăeţeanu, să întocmească, la notariat, la data de 6 iulie 2011, un contract de împrumut fictiv cu denunţătorul. Dun acesta rezulta că Scăeţeanu l-ar fi împrumutat pe denunţător cu suma pretinsă drept mită (1.100.000 euro), iar împrumutul era garantat cu terenurile denunţătorului. În cele din urma însă, contractul de împrumut a fost încheiat pe suma de 2,5 milioane euro. În perioada iulie-septembrie 2011, notarul public Roxana Curpene l-a sprijinit şi ajutat pe Scăeţeanu în vederea obţinerii sumei de cu pricina drept mită de la denunţător, încheind şi contractul de împrumut fictiv cu denunţătorul.
Vicepreşedintele CJ Ilfov, cel mai ieftin
DNA mai susţine că prin intermediul primarul comunei Snagov, vicepreşedintele Consiliului judeţean Ilfov a pretins 100.000 euro denunţătorului, lăsând să se creadă că are influenţă asupra directoarei Oficiului de Cadastru Ilfov, astfel încât să o determine să avizeze acelaşi plan parcelar întocmit de Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Jilava, în care erau incluse toate terenurile denunţătorului şi să emită restul documentelor. Celălalt notar, Eugenia Cuţaru, l-a sprijinit pe denunţător să întocmească acte autentice, cunoscând că prin acestea se atestă împrejurări false, întrucât ascund şi totodată garantează darea unor sume mari de bani cu titlul de mită primarilor comunelor Jilava şi Snagov. În cursul lui 2011, planul parcelar a fost întocmit, iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a emis documentele cadastrale respective. În cauză se efectuează acte de urmărite penală şi faţă de alte persoane.
Manevrele imobiliare ale lui Muşat de la Snagov
Primele suspiciuni privind tranzacţii imobiliare dubioase în care a fost implicat Apostol Muşat au apărut înainte ca acesta să devină edilul şef al localităţii Snagov. În 2002, prevalându-se de funcţia pe care o avea la acea dată – viceprimar – Muşat a împroprietărit un localnic cu aproape două hectare de teren, deşi acesta nu avea niciun drept. Interesant este că cel care a primit pământul decedase, iar moştenitorului său legal nu revendicase terenul în cauză. „Împroprietărirea forţată” – contestată ulterior de primarul de la acea dată – a fost posibilă printr-o şmecherie. În aceeaşi zi fusese împroprietărit pe drept un cetăţean care avea acelaşi nume, fapt care a înşelat vigilenţa celorlaţi angajţi din primărie. Norocosul localanic a vândut, „în orb”, dreptul de proprietate pentru cinci milioane de lei vechi unui samsar de terenuri, care l-a revândut cu 15.000 de dolari, echivalentul unui apartament în Bucureşti.
Cum să manipulezi piaţa imobiliară
În 2008, Apostol Muşat – devenit între timp primar – a organizat un referendum în care cetăţenii erau întrebaţi: „Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?”. Oamenii, bazându-se pe buna credinţă a edilului au răspuns „da”. De altfel, cetăţenii au fost informaţi cu numai o săptămână înaintea referendumului, deşi legea prevede minim 20 de zile. Votul lor era în favoarea construirii unei piste de Formula 3 cu toate utilităţile necesare pentru organizarea unei astfel de competiţii plus, mall-uri, hoteluri etc. Doar că proiectul „Grand Prix One” avea nevoie – potrivit documentelor – de mai puţin de jumătate din suprafaţa menţionată în referendum, astfel încât au apărut noi hectare numai bune de tranzacţionat ca terenuri intravilane. Imediat, preţul pământului din zonă – majoritatea covârşitoare deţinut de samsari care cumpăraseră mai demult – au sărit în aer. Asta în mod artificial pentru că proiectul nu s-a mai realizat nici până în ziua de azi.
Profit de 2000% de la primar
În 2002, guvernul Năstase decide să mute 473 de hectare în domeniul public al primăriei Snagov. În octombrie 2007, Apostol decide să treacă, cu de la sine putere, prin „diminuarea suprafeţei de luciu de apă” 22 de hectare din domeniul public în cel privat al comunei pentru reconstituirea drepturilor foştilor proprietari. Decizia a fost din start ilegală deoarece nu existau aprobări de la Apele Române care administrau lacul. La mai puţin de o lună, abuzul continuă – terenul este trecut în domeniul privat al comunei. Una dintre parcele a ajuns în mâinile lui Remus Truică – fost şef de cabinet al lui Năstase – la un preţ mult subevaluat. Viorel Kiriţă a fost unul dintre cei împroprietăriţi cu patru hectare. Acesta vinde imediat terenul către Truică pentru doar 100.000 euro, care îl revinde peste câteva luni mai târziu pentru 2 milioane de euro.
Şi mai ciudat este faptul că, în ianuarie 2011, Administraţia Naţională Apele Române a notificat Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov, căruia i-a atras atenţia că respectivul teren este proprietatea statului. Mai mult, conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a recunoscut că terenul de la Snagov are întabulat în Cartea Funciară doi proprietari.
Cumpărături cu discount
Ce s-a întâmplat cu restul terenului de 22 hectare? După ce el a ajuns în proprietatea a 100 de localnici, aceştia l-au revândut aceluiaşi Remus Truică, dar şi lui Roşca Stănescu, pentru acelaşi preţ – 15 euro/mp. O cotaţie mai mică decât cea obişnuită în zonă. Deşi vorbim de mai mulţi vânzători, contractele de vânzare-cumpărare au fost întocmite de aceiaşi doi notari.
La începutul anului 2010, în presă au apărut primele informaţii potrivit cărora Truică şi Stănescu ar fi început demersurile pentru construirea în zonă a unui ansamblu rezidenţial.
