Înainte de a veni în România , Comisia Europeană a transmis autorităţilor din ţara noastră o scrisoare în care a detaliat toate aspectele legate de corupţie pe care le va evalua în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin două misiuni, una care a început ieri şi va dura până la 23 martie, şi o alta care va veni în luna aprilie. Scrisoare are două chestionare aferente celor două misiuni, şi cuprinde capitole de întrebări structurate pe tematici şi instituţii care fac parte din lanţul luptei înpotriva corupţiei. Misiunile vor evalua progresele sau regresele României din 2007, anul aderării la UE, şi până astăzi şi vor întocmi un raport final de ţară ce va fi făcut public în luna iulie, anul acesta. De acest raport depinde aderarea României la spaţiul Schengen, Olanda condiţionând votul ei de existenţa a două rapoarte pozitive consecutive. Misiunile Comisiei Europene sunt formate din reprezentaţi ai secretariatului general de la această instituţie şi din experţi independenţi din ţările membre ale UE.
Răspunsurile României transmise deja la CE sunt confidenţiale, ne-a anunţat Alina Ghina, preşedintele CSM.
România Liberă a reuşit să identifice aceste răspunsuri cu ajutorul unor specialişti în domeniul Justiţiei, care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Primul examen al României a început!
Subiectele discuţiilor primei misiuni a CE, care au început de ieri , vor fi axate pe răspunsurile date de România la întrebările despre : reformarea sistemului judiciar; cadrul legislativ, cu referiri inclusiv la implementarea celor patru coduri civile şi penale (succes înregistrat de Guvern, Ministerul Justiţiei şi CSM) ); reformarea practicii judiciare, care include unificarea jurisprudenţei ; formarea profesională, recrutarea, numirile şi promovările magistraţilor; distribuirea volumului de muncă la instanţe; responsabilitatea , integritatea şi răspunderea disciplinară a magistraţilor; cadrul legal şi practica în domeniu. Misiunea Comisiei Europene vrea şi exemple concrete, înregistrate în ordine cronologică. Surse judiciare spun că răspunsurile DNA, Parchetului General, şi CSM-ului se întind pe sute de pagini deoarece răspunsurile trebuiau să conţină, în afară de date statistice din 2007 şi până în prezent, detalieri semnificative ( exemple concrete) pe o legislaţie aflată în continuă modificare.
Unde înregistrăm progrese
La temele din cadrul primei misiuni România a răspuns foarte bine, spun specialiştii consultaţi de RL, deoarece avem noile coduri civile şi penale aliniate la standardelor UE; promovările magistraţilor, inclusiv la Înalta Curte, se fac, de câteva săptămâni, în baza unui examen scris riguros; s-a adoptat legea răspunderii magistraţilor; se continuă lupta împotriva magistraţilor corupţi ( au fost învinuiţi inclusiv patru şefi de secţie de la Înalta Curte, iar în urmă cu câteva zile a fost arestat vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara); s-au înfiinţat instanţele specializate, s-a redistribuit volumul de muncă pe instanţe; se monitorizează “viteza” soluţionării dosarelor; s-a realizat independenţa financiară a Inspecţiei Judiciare de pe lângă CSM, care evaluează greşelile magistraţilor, iar CSM nu mai are obiceiul de a-i apăra pe magistraţii suspectaţi de corupţie, avizele de arestare fiind date cu celeritate.
Unde mai avem probleme
Singurele carenţe ce pot fi identificate sunt cele referitoare la faptul că nu toţi magistraţii îşi motivează hotărârile în 30 de zile şi nu sunt publicate toate hotărârile instanţelor de judecată ( pe sistemul JURINDEX) pentru ca toată lumea să aibă acces la ele . La capitolul “transparenţă”, cel mai prost stă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ( în comparaţie cu judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel), unde sunt secretizate motivele deciziilor de arestare, deşi recursurile se judecă în şedinţe publice, spun speciliştii.
Ce obiective va avea a doua misiune a CE din aprilie
La doua misiune, din luna aprilie luna aprilie anul acesta, subiectele abordate vor fi : cadrul legislativ , durabilitatea ( stabilitatea) şi capacitatea instituţională a Agenţiei Naţionale de Integritate-ANI, urmărirea deciziilor ANI atât în instanţe de judecată ( deoarece cadrul legislativ permite atacarea lor de către cei suspectaţi) , cât şi la nivelul Comisilor de Investigare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel; înregistrarea şi urmărirea practicii judiciare în cazurile de mare corupţie atât la nivelul Parchetelor, cât şi la cel al instanţelor de judecată, înregistrarea şi urmărirea evoluţiei dosarelor de mică corupţie; consistenţa pedepselor pentru descurajarea corupţiei; recuperarea prejudiciilor făcute prin infracţiuni ; confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal, inclusiv prin spălări de bani, care trebuie investigată ca infrcaţiune de sine stătătoare; evaluarea punerii în aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Bile albe vor primi DNA, ANI, Parchetul General,DGA, CSM
DNA, ANI, Parchetul General, DGA sunt instituţii care pot primi punctaje de excelenţă pe toate liniile din partea misiunii CE, spun specialiştii, deoarece au raportat multe dosare consistente cu care şi-au ilustrat răspunsurile. Spre exemplu, CSM va primi aprecieri pentru că a înregistrat progrese prin aplicarea noilor reguli de promovare la Înalta Curte, pentru că avizează rapid avizarea arestarea magistraţilor suspectaţi de corupţie, pentru că a creat bazele independenţei Inspecţiei Judiciare. Şi Înalta Curte va avea parte de aprecieri la capitolul “condamnări” deoarece a dat prima sentinţă de condamnare cu executare a unui fost înalt demnitar ( Adrian Năstase, fost premier, care a primit de la instanţa de fond doi ani de închisoare cu executareîn dosarul “Trofeul Calităţii”). De asemenea, în răspunsurile date Comisiei Europene se pot trece şi condamnările pronunţate pentru foştii ministrii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. În plus, din întrebările pentru Înalta Curte se poate deduce că experţii CE vor urmări cu mare atenţie dacă magistraţii vor da pedepese definitive, exemplare, în dosare de mare corupţie, înainte de prescripţia faptelor.
Bile Negre: Parlamentul României, dacă va dezincrimina faptele de corupţie pentru demnitari şi nu va permite confiscarea extinsă a averilor ilegale
Dacă până în aprilie nu se iau măsuri, prima bilă neagră o va primi Parlamentul României, care prin amendamentele depuse de UDMR vrea să dezincrimineze atât faptele de corupţie, săvârşite de demnitari, cât şi conflictele de interese, care mutilează activitatea ANI. La acest ultim set de întrebări şi răspunsuri, bilă neagră poate primi şi Curtea Constituţională dacă va decide că trebuie dezincriminate infracţiunile din zona conflictului de interese săvârşite de demnitari.
De asemenea, bile neagre pot primi Ministerul Justiţiei, Guvernul şi Parlamentul dacă nu reuşesc să adopte strategia naţională anticorupţie. În plus, Parlametul riscă să mai primească o altă bilă neagră pentru că nu a modificat legislaţia pentru a permite confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal.
Rezumând, Parlamentul riscă să rămână repetent dacă nu ia măsuri urgente.
Ultima oră
După ce reprezentanţii Comisie Europene au ajuns la Bucureşti, Parlamentul a votat luni după amiază articole din Legea confiscării extinse a averilor dobândite nelegal, iar Guvernul a adoptat, marţi, Strategia Naţională Anticorupţie prin ordonanţă de urgenţă. Pentru a fi trecută la “progrese”, strategia trebuie adoptată şi de Parlament, spun specialiştii consultaţi de RL.
A început marele examen în faţa Comisiei Europene. Vezi la ce întrebări trebuie să răspundă România
