DECL: 27/11/2017
TAG-URI: PREL, PGOV, PINR, PHUM, SOCI, SCUL, RO
SUBIECT: Întâlnirea ambasadorului cu noul Patriarh român ortodox Daniel
Clasificat de: Ambasadorul Nicholas F. Taubman pentru motivele 1.4(b) şi (d)
1. (C) Ambasadorul însoţit de consilierul politic şi de directorul USAID s-au întâlnit pe 26 noiembrie cu Patriarhul român ortodox Daniel. Patriarhul Daniel a precizat, la începutul întâlnirii, că Statele Unite au o economie puternică şi că România trebuie să înveţe lecţii din succesul economic al americanilor. Ambasadorul a răspuns că, deşi există o percepţie pesimistă privind economia României, el nu este de acord cu aceasta; România are un potenţial extraordinar iar economia o duce foarte bine. El a mai adăugat că este conştient de faptul că Biserica ortodoxă este cea mai respectată instituţie din România şi şi-a reafirmat admiraţia personală pentru fostul Patriarh.
2. (C) Ambasadorul a notat că deşi acesta era o vizită de curtoazie, avea totuşi două probleme concrete pe agendă care includeau traficul de persoane şi legalizarea prostituţiei. El a spus că Guvernul Statelor Unite continuă, împreună cu autorităţile române, să combată traficul de persoane, şi şi-a exprimat îngrijorarea legată de fatul că, având în vedere nivelul de bunăstare în creştere pe care o înregistrează ţara, România ar putea să devină dintr-o ţară de tranzit într-una de destinaţie. El a mai adăugat că problemele legate de traficul de persoane şi legalizarea prostituţiei merg adesea mână în mână, deoarece legalizarea creează noi probleme; are un efect social coroziv şi face din astfel de ţări destinaţii pentru turismul sexual.
3. (C) Patriarhul Daniel i-a mulţumit ambasadorului, observând că remarcile sale au fost “încurajatoare pentru noi”. El a spus că biserica a susţinut Statele Unite în a rezista eforturilor de a încuraja alte state europene să legalizeze prostituţia. Legalizarea prostituţiei nu ia în considerare problema demnităţii umane şi transformă persoanele în obiecte de consum. Patriarhul a precizat că susţinătorii legalizării citează frecvent beneficiile legate de sănătatea publică, dar omit să se uite la alte costuri. El a spus că este bine să vezi că alte ţări rezistă legalizării şi a fost de acord cu observaţia ambasadorului conform căreia prostituţia nu este o crimă fără victime. Patriarhul a spus că Biserica Ortodoxă Română are multe instrumente media la dispoziţie în această bătălie, inclusiv o drepturi de proprietate asupra unei televiziuni şi asupra unui post de radio şi un ziar (Lumina) care este, în prezent, publicat în Bucureşti. El l-a invitat pe ambasador să vorbească despre traficul de persoane şi despre alte subiecte folosind instrumentele media ale Bisericii, adăugând că acesta ar putea fi un alt exemplu al evoluţiei “influenţei pozitive” pe care o are Ambasada SUA în România.
4. (C) Patriarhul Daniel a remarcat de asemenea trecutul comun iudeo-creştin al României şi Statelor Unite, precizând că a discutat recent cu ambasadorul israelian despre un posibil proiect comun legat de organizarea unui seminar cu privire la contribuţiile iudeo-creştine la identitatea europeană. Scopurile sale ca patriarh sunt dezvoltarea legăturilor între bisericile americane şi române, inclusiv îmbunătăţirea relaţiilor cu consiliile ecumenice ale bisericilor din Statele Unite. Observând poziţia istorică a Bisericii Ortodoxe Române ca o biserică a “majorităţii”, Patriarhul a spus că biserica sa trebuie să înveţe cum să funcţioneze într-o societate din ce în ce mai diversificată şi să relaţioneze cu celelalte biserici de pe poziţii egale. El a mai adăugat că bisericile de peste tot se confruntă cu aceleaşi provocări în relaţiile cu o societate a cărei secularizare este tot mai crescută. Patriarhul a spus că viziunea sa este să întreţină un dialog continuu cu bisericile surori despre cum pot funcţiona religiile şi cum pot să aibă o contribuţie pozitivă pentru societate.
5. (5) Patriarhul a spus că a petrecut mulţi ani în străinătate în instituţii universitare, inclusiv opt ani în Geneva ca profesor. El a spus că este “un nostalgic” al acestei atmosfere ecumenice şi internaţionale şi vrea să o recreeze aici în Bucureşti. El a solicitat ajutorul ambasadorului pentru evenimentele viitoare, inclusiv prin invitarea consiliului ecumenic în Statele Unite şi invitarea unor tineri aici, în schimburi de experienţe. Patriarhul Daniel a adăugat că aceasta ar putea fi “un bun complement” la ceea ce face Ambasada pe cale diplomatică. Ambasadorul i-a răspuns că va căuta o modalitate prin care Ambasada să-şi ofere sprijinul. Atunci când ambasadorul a menţionat că tinerii sunt câteodată cei care făceau cu îndârjire prozelitism pentru credinţa lor, Patriarhul a răspuns: “Este mai bine să avem discuţii decât să ne învinuim unii pe ceilalţi; şi mult mai bine să fii agresiv verbal decât să facem război unii împotriva celorlalţi”. Patriarhul a adăugat că legăturile create prin aceste schimburi dintre tineri nu sunt numai simbolice, dar mai degrabă un mod de a transforma simbolurile în realitate. El a mai subliniat, de asemenea, pericolele religioase create de “absolutizarea” diferenţelor minore în probleme legate de crez şi liturghie, amintind de vechea glumă religioasă care spunea că “îl venerezi pe Dumnezeu în felul tău, noi îl venerăm în felul Lui”. În încheiere, Patriarhul a spus că românii mai au încă multe de învăţat de la Statele Unite în ceea ce priveşte promovarea dialogului, a toleranţei şi a coexistenţei între naţiuni.
6. (C) Comentariu: După decenii sub vârstnicul Patriarh Teoctist, o gură de aer proaspăt suflă către Biserica Română Ortodoxă. Patriarhul Daniel are o vastă experienţă internaţională, este fluent în engleză şi în alte limbi, şi are experienţă în relaţionarea cu ceilalţi respectând calităţile ecumenice, lucru care nu era tocmai întotdeauna primul care îţi trecea prin minte atunci când trebuia relaţionat cu mai marii bisericii de aici, din România. Patriarhul, priceput în domeniul media, este foarte conştient de puterea şi influenţa bisericii sale ca formator al opiniei publice. Ambasada a făcut front comun cu Biserica Ortodoxă în a se opune legalizării prostituţiei aici, şi se pare că vom avea un aliat activ pentru a duce mai departe acest demers. În trecut, totuşi, Ambasada s-a aflat pe poziţii distincte cu Biserica Ortodoxă privind chestiunea spinoasă a restituirii proprietăţilor greco-catolicilor confiscate în timpul epocii comuniste.
Remarcile Patriarhului legate de nevoia de dialog şi coexistenţă între biserici este un semn încurajator.
7. (C) Notă Biografică: Patriarhul ortodox Daniel s-a născut în Dobreşti-Bara (jud. Timiş). Daniel, în vârstă de 56 de ani, a fost ales în poziţia de Patriarh al Bisericii Ortodoxe la începutul lui septembrie 2007 după moartea predecesorului său, Patriarhul Teoctist. Înainte de aceasta, el a fost Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei timp de 17 ani, o poziţie care l-a plasat încă de la început printre favoriţi în cursa pentru Patriarhie. Prin tradiţie, mitropolitul Moldovei este cel care urmează pentru ocuparea scaunului de Patriarh, deşi nu este o precondiţie pentru a obţine această poziţie.
Absolvent al Institutului de Teologie Ortodoxă de la Sibiu în 1974, Daniel şi-a continuat studiile la Departamentul de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) timp de doi ani şi la Departamentul de Teologie Catolică a Universitatea “Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgrau (Germania) pentru încă doi ani. În 1979, şi-a obţinut doctoratul la Strasbourg şi, în 1980, la Bucureşti. Între 1980 şi 1988, Daniel a fost lector la Institutul Ecumenic din Bossez, Geneva (Elveţia) şi profesor asociat la Geneva şi Fribourg.
Elveţia). După ce s-a întors în România în 1988, a reuşit să fie promovat din consilier patriarhal la rangul de mitropolit în numai trei ani.
Daniel este văzut de majoritatea experţilor ca fiind un ierarh ortodox relativ tânăr şi energic, deschis către Vest şi ecumenismului, şi care are vederi reformiste. Totuşi, unii critici pretind că studiile lui Daniel în străinătate şi perioada în care a predat în Elveţia în timpul perioadei comuniste ar fi putut fi posibilă numai dacă a avut legături cu Securitatea. Aceste suspiciuni au fost alimentate şi de faptul că raportul său de la Securitate este consemnat ca fiind “pierdut” imediat după căderea comunismului. El a avut un rol esenţial în a ajuta Mitropolia Basarabiei în lupta sa pentru a se separa de Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhul Moscovei a reacţionat furios la eforturile lui Daniel de a întări biserica basarabeană. Daniel este un bun manager, iar Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a prosperat din punct de vedere comercial în timpul mandatului său. Diplomat şi amabil, Daniel a avut relaţii bune cu toate guvernele de după 1989.
În timpul scurtei perioade de când fost ales, Patriarhul Daniel a fost foarte activ, încheind un acord de cooperare privind aspecte sociale cu guvernul, oferindu-i Crucea Patriarhală preşedintelui Băsescu şi inaugurând radioul, televiziunea şi ziarul Patriarhiei.
TAUBMAN
Sursa Kamikazeonline.ro
