Decizia UNESCO privind Ierusalimul declanșează o criză: Israelul, condamnat ca ”putere ocupantă”

Criza provocată de adoptarea la UNESCO, în 13 octombrie, a unei rezoluţii la iniţiativa statelor islamice şi a palestinienilor se amplifică. Este vorba de o decizie care neagă istoricitatea evreiască a locurilor sfinte din Ierusalim, Orașul israelian, victima unui revizionism istoric, a declarat avocatul Gilles-William Goldandel, după anunțarea rezoluției.

Decizia UNESCO, susţinută de ţări arabe, face referinţe la locurile cele mai sfinte ale iudaismului, Muntele Templului şi Zidul Occidental, cunoscut ca Zidul Plângerii, doar prin numele lor musulmane şi condamnă Israelul ca „putere ocupantă“ pentru dife­ritele acţiuni care au loc în aceste amplasamente. Aprobată de co­­mi­tetul UNESCO, rezoluția trebuie validată de Comitetul Executiv al organizației, dar conţinutul textului nu va avea schimbări.

În chip paradoxal, chiar dacă acest comitet a aprobat textul anti-Israel, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a promis că agenţia ONU va promova moştenirea evreiască în lume şi va lupta împotriva negaţionismului. Șefa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a intervenit după ce rezoluţia a fost votată, precizând că ea recunoaşte Muntele Templului şi Zidul Plângerii ca locuri sfinte pentru poporul evreu. Irina Bokova şi-a exprimat nemulţumirea faţă de rezoluţie şi a precizat că moştenirea Ierusalimului este indivizibilă. Dar liderii israelieni s-au arătat iritați şi unii au acuzat organizația de sub egida ONU de antisemitism. Potrivit ministrului israelian al Educaţiei, Naftali Bennett, criticile șefei UNESCO sunt insuficiente şi trebuie să transforme cuvintele în acţiuni. Israelienii şi numeroşi evrei din lume văd decizia drept un ultim exemplu al unui prejudiciu anti-Israel la ONU, unde această țară şi aliaţii săi sunt în minoritate în raport cu ţările arabe şi susţinătorii lor.

O criză de durată

Într-un text precedent, din 16 aprilie 2016, care nu a mai devenit rezoluție, Consiliul Executiv al UNESCO a mai aprobat o rescrie­re a istoriei. S-a arătat atunci că evreii (nu doar israelienii) sunt intruşi şi străini în Israel, că nu au nici un loc sfânt la Ierusalim, că nu a existat niciodată templul de pe Muntele Templului (esplanada moscheilor), că mormântul Patriarhilor şi mausoleul lui Rachel pe ruta Bethleem sunt locuri sfinte musulmane şi că Zidul Plângerii este un loc sfânt musulman.

Iar ceea ce s-a votat la 13 octom­brie a fost propus de state arabe reputate ca „moderate“. Este o rescriere a Istoriei potrivit Islamului, care se joacă astăzi sub egida Organizaţiei Conferinţei Islamice, un bloc impozant de 60 de state. Dar cel mai scandalos în decizia UNESCO este că a fost susţinută de ţări occidentale. Rezoluţia a fost adoptată de ţări ca Franţa, Spania, Suedia, Rusia şi Slovenia. În voturile negative recenzăm doar şase state – Estonia, Germania, Lituania, Olanda, Marea Britanie şi SUA.

Statul israelian a anunţat ruperea relaţiilor cu UNESCO, după votarea rezoluţiei privind locurile sfinte din Ierusalim. Statul evreu, condus de premierul Benjamin Netanyahu, estimează că textul neagă relaţia istorică existentă între evrei şi oraşul Ierusalim, unde se află unul din cele mai importante locuri sfinte menţionat în Biblie şi totodată al treilea loc sfânt al Islamului. S-a exprimat indignarea că Esplanada Moscheilor nu a fost niciodată desemnată sub denumirea evreiască „muntele Templului“ şi că Zidul Plângerii a fost numit doar prin denumirea arabă Al Buraq sau „zidul occidental“, scris între ghilimele.

În noua doctrină palestiniană, Muntele Templului şi Zidul Plângerii sunt revendicate ca loc de cult exclusiv musulman, adică interzis oricărui ne-musulman. Iar prezenţa fizică a evreilor în toate aceste incinte profanează puritatea islamică. Mahmoud Abbas a acuzat acum câteva săptămâni „picioa­rele murdare“ ale evreilor pe Muntele Templului.     

Moștenire. Cine este șefa din Bulgaria a UNESCO

Directoarea UNESCO, Irina Bokov, s-a aflat printre candidatele pentru succesiunea lui Ban Ki-moon la postul de secretar general al ONU. Născută în 1952 la Sofia (Bulgaria) aceasta este director general al Organizațieu Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură din noiembrie 2009 şi a fost realeasă pentru al doilea mandat în 2013. Irina Bokov a fost membră a partidului comunist din Bulgaria, până în 1990, când numele partidului a devenit Partidul Socialist Bulgar, iar calitatea sa de membru a fost anulată. A absolvit Institutul de stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova, în 1976, şi a urmat cursurile Universităţii din Maryland (Washington) şi al John F. Kennedy School of Governement (Universitatea Harvard).

Istorie. Zidul Plângerii

Zidul Plângerii din Ierusalim, numit şi Zidul occidental, este un vestigiu al celui de-al Doilea Templu din Ierusalim – complex religios evreu construit în secolul al VI-lea î.H. – pe amplasamentul Primului Templu, distrus de Nabucodonosor al II-lea în 587 î.H. Ceea ce este numit în mod obişnuit Zidul Plângerii, principalul loc sfânt al iudaismului, este considerat ca fiind Zidul Occidental rămas din al Doilea Templu. Controlat din 1967 de Israel, incinta găzduieşte moscheea Al-Aqsa şi Domul de piatră, sanctuar musulman cu cupola aurită. Acest sanctuar, unul din locurile cele mai sfinte ale Islamului, coabitează sub tensiune cu Zidul Plângerii.