După victoria NU la referendumul organizat în Grecia cu 61,3%, potrivit rezultatelor definitive, incertitudinea planează asupra menţinerii ţării în zona euro. Tsipras îşi continuă jocul în forţă, liderii europeni caută soluţii.
A doua zi după ce 61,3% dintre greci au respins acordul creditorilor şi au sărbătorit naufragiul ţării lor, premierul grec,
Alexis Tsipras, cel care a declanşat referendumul promiţând grecilor banii europenilor, dar fără austeritate, s-a întreţinut telefonic cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Un mod de a arăta europenilor că are alternativă dacă UE nu se pliază condiţiilor lui. Tsipras a cerut luni demisia ministrului lui de Finanţe, Iannis Varufakis, fără îndoială pentru a forma o nouă echipă de negociere cu creditorii externi. Numai că, după votul de la referendum, revenirea grecilor la masa negocierilor cu cererea de reducere a austerităţii nu va fi considerată ca o ramură de măslin.
Luni, singura certitudine era incertitudinea, votul negativ de duminică al grecilor anunţând o perioadă de turbulenţe, un salt în necunoscut de ambele tabere. Tsipras a repurtat o victorie în ţară, dar Grecia riscă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. Votul a consolidat popularitatea premierului provenit din Syriza, stânga radicală antiliberală, care ar putea dispărea rapid dacă va conduce Grecia şi mai adânc în faliment şi haos financiar, creând un nou ciclu de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia, iar în plan mai larg pentru proiectul european. La nivel european, luni, 6 iulie a însemnat debutul a două zile de intense discuţii între partenerii europeni ai Greciei, care trebuie să cadă de acord asupra reacţiei comune la victoria NU la referendum asupra măsurilor de austeritate. Ei vor trebui să decidă redeschiderea sau nu a negocierilor, pe care premierul Tsipras le solicită.
Orice ar urma, pentru Tsipras va fi din ce în ce mai dificil să încheie un nou acord cu creditorii europeni pentru o finanţare rapidă, ceea ce creşte riscul ca Grecia să iasă din zona euro. Tsipras s-a pus singur într-o situaţie de nerezolvat, apreciază Wolfango Piccoli, director general la Teneo Intelligence din Londra.Planul de salvare pe care grecii l-au respins nu mai este pe masă, expirând oficial săptămâna trecută. Ceea ce înseamnă că negocierile se vor referi la o nouă serie de ajutoare, care vor fi mai costisitoare după haosul din ultimelezile. Economia, deja în recesiune, a alunecat în mod drastic în haos politic şi financiar. O situaţie care face ca Grecia să fie în imposibilitate de a plăti datoriile suplimentare.
Demisia lui Varoufakis
Ministrul grec de Finanţe a anunţat pe Facebook că demisionează, precizând că, „după anunţarea rezultatelor referendumului, a fost informat de o anume preferinţă a unora dintre membrii Eurogroup şi a partenerilor asociaţi pentru absenţa mea la reuniuni, o idee pe care premierul Tsipras a considerat-o potenţiual utilă obţinerii unui acord. Pentru acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe”. Obligându-l pe Varoufakis să plece din guvern, Tsipras a făcut un gest faţă de creditori înaintea summitului franco-german de luni seara de la Paris.
În cursul zilei, Atena a anunţat numirea lui Euclide Tsakalotos în postul de ministru de Finanţe, un economist format la Oxford şi unul dintre responsabilii partidului Syriza. El susţine aceleaşi idei ca predecesorul său, Yanis Varoufakis, şi nu se anunţă deloc a fi mai suplu la negocieri decât acesta.
Reuniuni, reacţii
Prima consecinţă, paradoxală, a referendumului grec cu cele 60 procente din populaţie care au respins austeritatea a fost demisia ministrului elen de Finanţe,Yanis Varoufakis, care a precizat că preferă să se retragă pentru facilitarea discuţiilor cu Bruxelles-ul. Luni, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au emis un comunicat în care anunţă că aşteaptă ca Grecia să formuleze „noi propuneri” de reforme şi economii bugetare, înaintea unei reuniuni a Eurogroup de marţi, ora 13, la Bruxelles. Însă statele sunt divizate cu privire la a ceea ce va urma după refuzul planurilor de austeritate în Grecia. Germania a precizat că „nu mai sunt reunite condiţiile pentru negocieri asupra unui nou ajutor pentru Grecia”, cancelarul Angela Merkel refuzând discutarea unei restructurări a datoriei cerute de mult de Atena. Iar ministrul finlandez de Finanţe afirma că discuţiile nu vor putea fi reluate „decât atunci când guvernul grec va fi pregătit să coopereze şi să se angajeze pentru măsuri de stabilizare a economiei ţării şi să pună în practică reformele structurale necesare sustenabilităţii datoriei”.
Spania, în schimb, „nu are în vedere o ieşire a Greciei din euro”, dar recunoaşte că ţara are nevoie de reforme.
Summit european
La nivel european, în cadrul a două zile extrem de agitate, sunt organizate reuniuni la toate nivelurile pentru analizarea consecinţelor NU-ului grec. În cadrul instanţelor europene, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroupe, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi şeful BCE, Mario Draghi, au discutat la telefon. Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, s-au întâlnit la Élysée luni după-amiază pentru discutarea problemei Greciei. Cei doi lideri doresc menţinerea Greciei în zona euro, în pofida fracturii opiniilor din cele două ţări care s-a accentuat şi mai mult după victoria NU la referendumul grec. O sursă a diplomaţiei franceze sublinia că Parisul şi Berlinul au obţinut o reuniune de urgenţă a liderilor ţărilor membre ale zonei euro, marţi seara, după reuniunea Eurogroup.
Dilema Angelei Merkel
Cancelarul Merkel trebuie să dea dovadă de legendarul său sânge rece şi de capacitatea sa de calmare a spiritelor încinse pentru gestionarea crizei în cadrul Uniunii Europene. Este conştientă de enorma responsabilitate care îi revine şi în ultimii cinci ani nu şi-a menajat forţele pentru evitarea ieşirii Greciei din zona euro. Un Grexit ar însemna un eşec al politicii europene a Angelei Merkel, care a făcut din criza greacă piesa de rezistenţă a celui de-al treilea mandat la Cancelaria Germaniei.
La Berlin, Sigmar Gabriel, şeful opoziţiei social-democrate şi coechipier al cancelarului Merkel în cadrul marii coaliţii la putere, nu îşi ascunde furia – „Au fost rupte ultimele legături care ar fi permis Greciei şi UE să ajungă la un compromis”. În sânul CDU, propriul partid al cancelarului, se manifestă aceeaşi exasperare pentru că a fost complet distrusă încrederea faţă de guvernul de la Atena, dominat de Syriza, stânga radicală. Pe ce baze ne vom putea aşeza la masa negocierilor, se întreabă deputaţii creştin-democraţi. Presa germană descrie o ţară sfâşiată care se ruinează singură, în timp ce contribuabilul german nu mai vrea să plătească pentru Grecia.
Scenarii diverse
Sunt avute în vedere mai multe scenarii – un nou plan de ajutor, reeşalonarea datoriei, ieşirea Greciei din zona euro. NU-ul grecesc a fost interpretat diferit în ţările vecine Greciei. Preşedintele italian, Sergio Mattarella, a cerut europenilor să-şi arate solidaritatea. În Spania, Pablo Iglesiai, liderul formaţiunii de stânga Podemos, s-a felicitat pentru victoria democraţiei. În schimb, Germania este mai puţin conciliantă. Cancelarul Angela Merkel admite că „votul cetăţenilor greci trebuie respectat”, dar ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat, asigură că Alexis Tsipras „a tăiat ultimele legături” cu Europa.
În Franţa, oamenii politici au poziţii diferite. Stânga (PCF, Frontul Stângii) a sărbătorit NU-ul grecesc. La cealaltă extremitate a eşichierului politic, Frontul Naţional a salutat „un NU faţă de diktatele europene“. Pentru ministrul de Finanţe, Michel Sapin a declarat că de acum „guvernului grec îi revine sarcina de a face propuneri” pentru că „votul în sine nu a reglementat nimic”. „Europa este în faţa unei dificultăţi, dar nu este în dificultate. Europa a construit o serie de mecanisme, Europa va demonstra că este puternică, în special în a se proteja pe sine”.
Pentru UE, ca şi pentru FMI, care din 2010 au dat Greciei 230 miliarde euro, victoria NU este o înfrângere grea. Şi o ameninţare pentru proiectul european. Şefii de stat vor trebui să dezbată situaţia foarte rapid, dar totul va depinde de atitudinea lui Alexis Tsipras. Dacă liderii instituţiilor europene, înaintea referendumului, au lăsat deschisă uşa negocierilor, alţi lideri europeni au avertizat că un NU va duce Grecia spre ieşirea din zona euro. Acum, cu victoria NU, diviziunile între cei 18 parteneri din zona euro vor fi dificil de depăşit.
Promisiunile „premierului roşu“
Urgenţa găsirii unei soluţii la criza greacă este dată de faptul că Grecia nu mai dispune de bani, băncile sunt închise de o săptămână şi autorităţile au anunţat luni prelungirea interdicţiei. Toate privirile sunt îndreptate spre Banca Centrală Europeană (BCE), care de mai multe zile a acceptat să menţină în comă artificială băncile elene prin ELA, ajutoarele de urgenţă.
După referendum, premierul grec a felicitat poporul „pentru alegerea foarte curajoasă” şi a promis că oamenii vor fi recompensaţi. Nici el, nici grecii nu au înţeles că rezultatul reprezintă o respingere extraordinară a ordinii europene stabilite, care zguduie chiar nucleul continentului – zona euro. Analiştii sunt pesimişti şi Malcolm Barr de la JP Morgan Chase estimează că „ieşirea Greciei din euro pare mai probabilă decât improbabilă”. Iar Nick Malkutzis, analist la site-ul Macropolis, evaluează şansele unui acord rapid ca fiind „foarte slabe”. Ei susţin că Europa se va afla sub presiune pentru redeschiderea negocierilor serioase, fiind „dăunător ca liderii europeni să refuze angajarea de negocieri după un vot democratic într-o ţară membră”. Timpul este scurt, iar Grecia datorează creditorilor miliarde de euro la scadenţa din 20 iulie, ori ţara este în faliment.
BCE, ora adevărului
Banca Centrală Europeană este cea care arbitrează criza elenă şi va fi cea care va fluiera sau nu finalul partidei. BCE ţine în mâini soarta băncilor elene şi, prin extensie, cea a Greciei. Luni, 6 iulie, cei 25 de membri ai Consiliului Guvernatorilor s-au reunit pentru analiza dosarului grec, după ce preşedintele băncii, Mario Draghi, a avut o discuţie cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude-Juncker, cu preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi cu actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk. Şi a discutat şi cu premierul grec, Alexis Tsipras. În discuţie, o problemă-cheie – trebuie menţinută finanţarea de urgenţă ELA (Emergency Liquidity Assistance) acordată băncilor elene în timp ce grecii au respins austeritatea şi astfel s-a îndepărtat perspectiva unui acord rapid între Atena şi creditorii săi? Problemă determinantă pentru că sistemul bancar elen supravieţuieşte doar datorită infuziei de lichidităţi de la BCE.
În Grecia, băncile intră în lipsă de lichidităţi de astăzi când ar trebui să se deschidă marelui public. Îngrijorată, Banca Greciei a cerut duminică instituţiei din Frankfurt să mărească ELA. Problema este că, teoretic, BCE rezervă ajutoarele de urgenţă băncilor solvabile.
În pofida presiunilor, instituţia financiară ar putea decide să aştepte Summitul zonei euro, anunţat pentru marţi, înainte de a lua o decizie. Şi posibil până la 20 iulie, data la care Grecia ar trebui să ramburseze 3,5 miliarde euro. Dacă Atena eşuează, BCE nu va mai putea menţine ajutoarele sale multă vreme. Suspendarea ELA, care nu va întârzia să urmeze, va accelera intrarea Greciei pe teren necunoscut.
În lipsa banilor, statul grec va imprima recunoaşteri de datorii („IOU“, în engleză, pentru „I Owe You“) pentru a plăti funcţionarii şi pensionarii. Aceste IOU vor fi utilizate în comerţ şi vor funcţiona ca o monedă paralelă. Un pas spre Grexit.
