Parlamentul de la Kiev a decis, marţi, să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiştii din estul ţării continuă, relatează AFP. Proiectul a primit 303 voturi „pentru” şi numai opt „împotrivă”. Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, cel care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.
Proiectul de lege prezentat de Poroşenko prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.
După accederea la preşedinţia ţării sale, în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă.
Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei. Cu toate că Moscova a respins constant aceste acuzaţii, Poroşenko a apreciat că "agresiunea" rusă împotriva ţării sale l-a determinat să se orienteze spre Vest şi să prezinte acest proiect de lege în Parlament.
"Statutul de stat nealiniat al Ucrainei a demonstrat că acesta constituie un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea" ţării, a argumentat Poroşenko într-o notă explicativă postată pe site-ul său. El a salutat rezultatul votului pe Twitter. "Am corectat în sfârşit această eroare", a declarat şeful statului. "Integrarea europeană şi euroatlantică este o cale fără alternativă pentru Ucraina", a adăugat el.
Această decizie a Kievului a fost denunţată de Moscova încă înaintea votului. "De facto, este vorba despre o cerere de aderare la NATO, ceea ce transformă Ucraina într-un potenţial adversar militar al Rusiei", a declarat luni seara pe Facebook premierul rus, Dmitri Medvedev.
Proiectul de lege prezentat de Poroşenko Parlamentului prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.
După accederea la preşedinţia ţării sale, în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă.
Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei.
Cu toate că Moscova a respins constant aceste acuzaţii, Poroşenko a apreciat că "agresiunea" rusă împotriva ţării sale l-a determinat să se orienteze spre Vest şi să prezinte acest proiect de lege în Parlament.
"Statutul de stat nealiniat al Ucrainei a demonstrat că acesta constituie un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea" ţării, a argumentat Poroşenko într-o notă explicativă postată pe site-ul său.
Premierul Arseni Iaţeniuk a anunţat încă de la sfârşitul lui august că Ucraina intenţionează să relanseze procesul de aderare la NATO, în faţa "agresiunii" ruse. "Guvernul supune Parlamentului un proiect de lege vizând anularea statutului de stat nealiniat al Ucrainei şi revenirea pe calea aderării la NATO", a declarat Iaţeniuk.
În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.
