Cu câteva zile înaintea legislativelor anticipate, Syriza (stânga radicală) şi Noua Democraţie (dreapta) sunt aproape la egalitate în sondaje, dar partidul lui Alexis Tsipras pierde rapid din popularitate.
Dacă acum trei săptămâni era credibilă o victorie a partidului Syriza al ex-premierului Alexis Tsipras cu o posibilă majoritate absolută, în ultimele zile, un sondaj realizat de GPO plasează partidul conservator Noua Democraţie (ND) pe primul loc, înaintea Syriza, cu 29% din intenţiile de vot contra 28,7%. Avansul este foarte mic şi sondajele elene nu au strălucit niciodată prin exactitudine nici prin independenţă.
Un sondaj Alco din aceeaşi zi dădea Syriza pe primul loc, cu 29,2% contra 28,7% pentru ND. Aşa că prudenţa este necesară, dar trebuie menţionată tendinţa din ultimele sondaje – cota Syriza se reduce, cea a ND urcă progresiv. Această mişcare nu constituie o surpriză având în vedere miza acestor alegeri anticipate. Guvernul Tsipras a semnat pe 11 august al treilea protocol de acord cu creditorii externi ai Greciei, noul memorandum plasând democraţia elenă sub o supraveghere strictă.
În acest context, electoratul grec s-a împărţit în două tabere. Prima constă în utilizarea alegerilor ca pe un nou „referendum” asupra acestui memorandum şi votând pentru partidele care îl resping – partidul comunist KKE, neonaziştii Zorilor Aurii (XA) sau partidul alcătuit din disidenţii Syriza, Unitatea Populară (LE), ei vor vota pentru respingerea acestui text. Şi această alegere este larg minoritară. Potrivit GPO, cele trei formaţiuni ar totaliza doar 16,4% din intenţiile de vot, potrivit Alco, 19,%.
Promisiuni
După şase luni de negocieri cu creditorii, guvernul Tsipras nu a reuşit să ţină pariul său de a termina cu austeritatea, rămânând în zona euro. Economia greacă a căzut şi s-a ajuns la controlul capitalurilor, ţara este epuizată şi încearcă regăsirea unei normalităţi. Chiar dacă acest memorandum va întreţine recesiunea, grecii nu mai sunt tentaţi cu o nouă confruntare cu instituţiile europene.
Pentru prima oară după 2012, creditorii nu sunt îngrijoraţi înaintea alegerilor din 20 septembrie – rămâne grecilor alegerea celui care va aplica mai bine memorandumul. Din acest punct de vedere, electorii greci nu au probleme. Toate partidele, de la Syriza la ND, trecând prin socialiştii Pasok şi centriştii To Potami, vor aplicarea lui chiar dacă discursul poate fi împănat cu promisiuni electorale prea puţin credibile.
Situaţia Syriza este mai delicată. Tsipras are un discurs de faţadă contra austerităţii apărând în acelaşi timp o politică de austeritate pe care a acceptat-o. Un discurs din ce în ce mai puţin credibil, de unde şi scăderea în sondaje în ajunul scrutinului. În faţă, partidul Noua Democraţie, al cărui nou lider, Evanghelos Meimarakis pretinde că vrea „renegocierea” anumitor aspecte ale memorandumului, ceea ce îi conferă o capacitate de răsturnare a rolurilor în raport cu ianuarie trecut, făcând din Syriza un partid al austerităţii. În realitate, şi promisiunile ND sunt puţin credibile. Însă Alexis Tsipras este considerat ca fiind cel mai apt să guverneze pentru 40% din persoanele intervievate faţă de 37% pentru Evanghelios Meimarakis.
Tsipras şi Meimarakis
În dezbaterea televizată de luni seară, liderii Syriza şi ND s-au înfruntat pe probleme legate de migraţie şi economie. Cei doi principali candidaţi la legislativele elene, liderul stângii Syriza, Alexis Tsipras, şi şeful Noii Democraţii, Evanghelos Meimarakis, aflaţi „cot-la-cot” în sondaje, sunt creditaţi fiecare cu câte 24,6% în intenţiiile de vot şi la dezbaterea televizată au vrut polarizarea discuţiilor în jurul politicii interne şi al politicii externe. Grecia este una din ţările unde debarcă masiv valuri de refugiaţi şi imigranţi ilegali şi ca atare criza migraţiei s-a aflat în centrul divergenţelor. Cei doi au reacţionat la anunţul făcut luni de UE de recurgere, începând din octombrie, la forţa militară contra călăuzelor şi traficanţilor.
Dacă Meimarakis a estimat că „imigranţii ilegali” ar trebui retrimişi spre ţările lor de origine, fostul premier a criticat vehement decizia UE. Tsipras a estimat că o acţiune militară contra reţelelor de trafic de persoane nu va funcţiona în apele Greciei. „Operaţiunile de natură militară (…) vor lovi refugiaţi inocenţi, nu traficanţii (…) şi navele vor sosi fără călăuze”, a explicat Tsipras. Criza imigraţiei este în profitul partidului de extremei dreapta, Zorii Aurii, care a ajuns pe locul trei în sondaje. „Criza a alimentat politica lor xenofobă şi rasistă. Odată cu închiderea frontierelor în Germania şi în Austria, grecii se tem că imigranţii vor fi prinşi ostatici în Grecia, într-o închisoare sub cerul liber”, arată Alexia Kefalas.
Cei doi rivali s-au înfruntat şi asupra bilanţului lui Alexis Tsipras, rămas la putere şapte luni, până la anunţarea, la 20 august, a demisiei sale, deschizând calea noilor alegeri. Fostul premier a apărat decizia de a se alinia la exigenţele creditorilor şi de a semna al treilea credit european, însoţit de noi măsuri de austeritate.
Meimarakis, unul din „pilonii” dreptei, a făcut apel pentru un guvern de coaliţie pentru a lupta în favoarea reluării creşterii economice a ţării şi a menţinerii cel puţin un an a termenilor acordului cu creditorii. „Acordul include reforme, restructurări, privatizări (…) le-am început, credem în ele şi le putem aplica”, a declarat liderul dreptei care l-a acuzat pe Tsipras că a distrus economia elenă, a paralizat băncile şi a terorizat populaţia.
