Încurajați de semnalele pozitive din partea Administrației Trump, liderii populiști din Europa Centrală și de Est au pornit o inițiativă simultană de înăsprire a modului în care tratează organizațiile non-guvernamentale cândva protejate de Washington și care promovează o guvernare deschisă, ajutorarea refugiaților și care, cel mai adesea, funcționează ca instrument de verificare al guvernelor autoritare, notează The New York Times, într-o analiză publicată miercuri.
Astfel, The New York Times oferă exemplul mai multor state, printre care Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România, care au început o defensivă împotriva ONG-urilor, în special a celor care primesc finanțare de la Fundația Soros.
De exemplu, în Ungaria, unde mișcarea a atins cel mai ridicat nivel, suporterii premierului Viktor Orban demonizează ONG-urile „finanțate în străinătate”, în special pe cele sprijinite de miliardarul liberal american George Soroș, și acuză aceste grupuri că vor să inunde Europa cu refugiați musulmani și să transforme națiunile „creștine” în reprezentări ale multiculturalismului specific globalizării de stânga. La începutul săptămânii, purtătorul de cuvânt al lui Orbam, Zoltan Kovacs, a descris aceste organizații drept „agenți secreți finanțați cu bani străini”.
„Aceste organizații trebuie combătute cu toate instrumentele disponibile. Cred că trebuie curățate și consider că, odată cu victoria noului președinte american, au fost create condițiile internaționale pentru ca acest lucru să se întâmple”, a declarat vicepreședintele partidului de guvernare din Ungaria, Szilard Nemeth.
Și în Macedonia, fostul președinte Nikola Gruevski a făcut apel la „desorosizarea” societății și i-a calificat pe oponenții săi politici drept „sorosiști”, ceea ce a inspirat mișcarea „Opriți operațiunea Soros”, în ianuarie. La rândul său, liderul partidului de guvernare din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, susține că organizațiile finanțate de milionar își dorsc „societăți fără identitate”.
The New York Times oferă și exemplul României și susține că, în timp ce sute de mii de persoane au protestat împotriva corupției, în ultimele săptămâni, liderul partidului de guvernare, Liviu Dragnea, a declarat război organizațiilor „finanțate diabolic” de Soros. Inițiative similare au demarat și în Serbia, Solvoacia și Bulgaria, după victoria obținută de Donald Trump în alegerile prezidențiale.
SUA anterioară lui Trump, susținătoare a organizațiilor nonguvernamentale
În mod tradițional, atât administrațiile republicane, cât și cele democrate ale Statelor Unite au promovat democrația și au apărat cu încăpățânare aceste grupuri, notează The New York Times. Pe de altă parte, al 45-lea președinte al Statelor Unite a declarat că nu va încerca să impună altor țări sistemul politic american. Mai mult de atât, Donald Trump a criticat Uniunea Europeană și a lansat o serie de afirmații contestabile despre principiile democratice, care includ inclusiv atacuri la adresa presei.
Pentru unii lideri populiști precum Viktor Orban, care dorește îndreptarea Ungariei către o democrație neliberală, tonul adoptat de Casa Albă reprezintă o oportunitate semnificativă.
„O văd ca pe un moment istoric. Situația geopolitică s-a schimbat”, consideră directorul filialei ungar a organizației Transparency Internațional, Jozsef Peter Martin.
Ani la rând, guvernele autoritare și populiste din diferite părți ale lumii – din China îm India și până în Rusia lui Putin – au stat cu ochii pe organizațiile „finanțate din fonduri străine”. Discuții similare erau frecvente și în țări din Europa Centrală și de Est, însă în prezent, guvernele din Ungaria și din alte state împing discursurile politice spre inițiative legislative, se mai precizează în analiza The New York Times.
Războiul Guvernului Orban cu ONG-urile finanțate din fonduri externe
Vicepreședintele partidului de guvernare din Ungaria, Gergely Gulyas, este de acord că victoria lui Donald Trump a creat un climat politic mai atractiv pentru actualii lideri ai Ungariei. Cu toate acestea, el a susținut că este posibil ca Ungaria să fi început acest proces și dacă Hillary Clinton ar fi câștigat alegerile prezidențiale.
Oficialii partidului de guvernare din Ungaria au început să critice ONG-urile finanțate din fonduri străine în 2013. În anul următor, au fost vizate organizațiile care au fost finanțate prin fonduri norvegiene, pe care națiunile scandinavien le-au folosit pentru a promova egalitatea socială și economică în foste țări comuniste din Europa de Est. Astfel, în birourile a trei organizații au dat buzna agenți, care au făcut verificări. Totodată, au fost verificate documente de la alte câteva zeci. Cu toate acestea, raportul final al investigatorilor a arătat că nu au fost impuse niciun fel de sancțiuni.
Cu toate acestea, la scurt timp de la victoria lui Donald Trump, liderii partidului Fidesz au relansat atacurile asupra ONG-urilor „finanțate din fonduri stărine”, noile grupuri „diabolice” vizate fiind cele sponsorizate de milardarul George Soros. Astfel, au fost luate în considerare inclusiv restricții legislative. Liderii partidului de guvernare nu și-au făcut publice planurile, dar afirmă că vor să reze un registru care să le forțeze să își facă publice finanțele, în detaliu.
„Este vorba doar despre transparență. Aceasta este o dezbatere care are loc în jurul lumii și care este foarte importantă pentru viitorul democrației, a declarat Gergely Gulyas.
Cu toate acestea, analiza The New York Times susține că organizațiile văd inițiativa drept o măsură de hărțuire și intimidare.
„Unele ONG-uri mai mici au renunțat, din cauză că oamenii nu încep să nu mai fie interesați să coopereze cu noi”, a declarat directorul executiv al Uniunii pentru libertăți civile din Ungaria, care primește finanțare de la organizații sprijinite de Soros.
ONG-urile lui Soros, inamicele liderilor de la guvernare din Slovacia, Polonia, Macedonia, România și Bulgaria
Directorul filialei slovace a Fundației Open Society, Jan Orlovsky, consideră că, în zilele noastre, nu există un „inamic mai bun” decât miliardul Soros. „George Soros aduce la un loc toate stereotipurile cu care ne confruntăm: despe evrei, despre bancheri și despre cetățeni ungari”.
Și în Macedonia, criza politică din ultimii doi ani a dus la creșterea ofensivei anti-Soros, notează The New York Times. Astfel, Campania „Opriți Operațiunea Soros” promovează idea că, eșecul Guvernului Gruevski a fost cauzat de presiunea comunității internaționale.
Totodată, în Polonia, premierul Beata Szydlo a anunțat că Executivul intenționează să creeze un organism care să ccoordoneze finanțarea tuturor organizațiilor nonguvernamentale.
The New York Times îl include, pe această listă, și pe liderul PSD Liviu Dragnea, despre care susține că depune presiuni pentru a controla ONG-uril.
„Am ceva împotriva domnului Soros”, a declarat Liviu Dragnea, la finalul lunii Ianuarie.
Și în Bulgaria, după victoria lui Donald Trump, miliardarul Soros a fost calificat de presă drept „un terorist liberal”.
Cine este George Soros
Născut în 1930, George Soros și familia sa au supraviețuit ocupației naziste, folosind acte de identitate false, care să ascundă faptul că erau evrei. În cele din urmă, el a devenit investitor pe Wall Street şi a câştigat miliarde de dolari prin fondul său, Soros Fund Management. El a deschis Open Society Foundations drept o grupare umbrelă pentru acţiuni filantropice, pentru care a donat peste 12 miliarde de dolari.
