Cheltuielile în lume au crescut puternic în 2016, atingând 1.570 miliarde dolari, potrivit raportului anual, Jane’s, al cabinetului IHS Markit.
Bugetul francez al Apărării, în prezent de 2% din PIB, va stagna sau va scădea uşor, deşi bugetul în sine va creşte, din cauza creşterii economice proiectată în Hexagon.
Ţările baltice, traumatizate de anexarea Crimeii, afişează cea mai mare creştere. După criza din Ucraina, achiziţiile lor de echipament militar s-au dublat şi se vor mai dubla în următorii doi ani, potrivit analiştilor. Dacă bugetul militar combinat din această regiune era de 930 miliarde dolari în 2005, el va fi de 2,1 miliarde în 2020.
SUA domină detașat
SUA rămân în fruntea clasamentului, cu 622 miliarde, echivalentul a 40% din cheltuielile militare mondiale. „După 11 septembrie, SUA au cheltuit peste 9.350 miliarde dolari în apărarea lor“, asigură IHS Markit.
Alegerea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat predicţiile, spre o uşoară scădere a bugetului (calculat pe baza declaraţiilor lui Hillary Clinton), preşedintele ales lăsând de înţeles că va creşte cheltuielile militare.
– Rusia, la rândul ei, afişează o scădere a bugetului său, pentru prima oară după finele anilor 1990, de la 51,8 la 48,4 miliarde, trecând de pe locul 4 pe locul 6 în clsamentul mondial. „Ne aşteptăm la o nouă scădere a bugetului rus în 2017, trecând în spatele bugetului francez“.
– În regiunea Asia-Pacific bugetele au crescut uşor, cu o evoluţie foarte importantă spre achiziţii de mijloace de proiectare a forţelor şi nu doar pentru apărarea teritoriului. Tensiunile din Marea Chinei sunt în centrul tuturor preocupărilor, cu numeroase achiziţii destinate creşterii capacităţilor navale şi aeriene pentru ţările care înconjoară această zonă de vii tensiuni. China este, evident, locomotiva regiunii şi conservă al doilea loc cu 191,8 miliarde. Dacă tendinţa va continua, această cifră se va dubla în termen de zece ani, trecând de la 123 miliarde în 2010 la 233 miliarde în 2020. Ţara continuă fără încetare să-şi întărească aparatul de apărare şi unii din vecini, îngrijoraţi, o imită. Experţii explică cum această regiune din lume este teatrul conflictelor teritoriale în special în Marea Chinei de Sud. Sunt conflicte „de suveranitate asupra regiunilor care nu au făcut niciodată obiectul intenţiilor clare sau care au fost recunoscute astfel la un moment al istoriei lor“.
Japonia a relansat cheltuielile sale după un deceniu de reduceri bugetare, dar „constrângerile bugetare rămân importante“, arată analiştii. Neputând egala cheltuielile chineze, Guvernul nipon mizează pe optimizarea fiecărui dolar cheltuit.
În Orientul Mijlociu, scăderea preţului barilului de petrol a tăiat elanul creşterii bugetelor militare în statele din Golf şi regiunea a pierdut statutul său de piaţă în plină creştere pe care l-a deţinut între 2012 şi 2014. Bugetele din Kuweit şi Qatar au continuat, totuşi, creşterea în manieră importantă.
India recuperează teren
India a devenit, în 2016, țara cu al patrulea buget militar mondial. În următorii doi ani, India va ajunge pe locul trei mondial, devansând Marea Britanie. Dacă creşterile bugetului au fost până în prezent aspirate de creşterea costului muncii în ţară, analiştii estimează că viitoarele creşteri vor fi destinate modernizării echipamentelor, făcând din India „o piaţă-cheie pentru vânzătorii de armamente“.
În ce priveşte cheltuielile militare intră în joc mai mulţi factori, între care tensiunile şi conflictele regionale sau căderea cursului petrolului.