Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, China este pe cale să depăşească Statele Unite ca primă putere economică mondială. Statisticile marilor agenţii din lume revoluţionează imaginea peisajului economic global.
Statele Unite sunt pe punctul de a pierde statutul de cea mai mare economie din lume şi este posibil să alunece în urma Chinei în acest an, mai repede decât era estimat, arată principalele organisme de statistică. Economiştii prevedeau această ascensiune a Chinei pentru 2019. SUA au deţinut primul loc în clasamentul mondial după ce au depăşit Marea Britanie, în 1972. Cifrele, preluate de Programul internaţional de comparaţie (PCI), găzduit de Banca Mondială, sunt estimările cele mai fiabile în ce priveşte puterea de consum în diferite ţări şi sunt utilizate de majoritatea organizaţiilor sectorului public şi privat, cum ar fi FMI. Sunt publice pentru prima oară după 2005.
După cercetări aprofundate asupra preţurilor bunurilor şi serviciilor, ICP a concluzionat că banii merg mai mult decât s-a prognozat spre ţările sărace, ceea ce duce spre creşterea dimensiunii relative a economiilor emergente pe piaţă. Estimările costului real al vieţii, cunoscute ca putere de cumpărare sau PPA, sunt recunoscute ca cel mai bun mod de comparare a taliilor economiilor în locul ratelor de schimb volatile, care reflectă rar adevăratul cost al bunurilor şi serviciilor. Prin această măsură, FMI a pus PIB-ul american în 2012 la 16,2 miliarde şi cel al Chinei la 8,2 miliarde.
În 2011, raportul arată că „SUA au rămas cea mai mare economie din lume, dar au fost urmate de China, când au fost măsurate folosind PPA”. Potrivit aşteptărilor FMI, economia Chinei a crescut cu 24% între 2011 şi 2014, în timp ce SUA au crescut cu 7,6%, China urmând să depăşească America în acest an.
Metodologie nouă
Cifrele revoluţionează imaginea economică mondială, întărind importanţa marilor state. India va deveni a treia cea mai mare economie, anterior ocupând locul zece. Dimensiunea economiei sale aproape s-a dublat. Rusia, Brazilia, Indonezia şi Mexic sunt în topul primelor 12 ţări în tabloul global. În schimb, costurile crescute şi o creştere mai slabă împing Marea Britanie şi Japonia cu mult în spatele SUA faţă de tablourile din 2005 , în timp ce Germania şi-a ameliorat poziţia, iar Italia a rămas pe acelaşi loc.
În timp ce priveşte consumul real pe locuitor, raportul dezvăluie o nouă metodologie, astfel încât creşterea mult mai rapidă în ţările sărace „a redus considerabil” decalajul între bogaţi şi săraci, ceea ce sugerează că lumea a devenit mai echitabilă. Ţările bogate ale lumii reprezintă în continuare 50% din PIB-ul mondial, având 17% din populaţia Terrei. După ce au comparat costul real al vieţii în diferite ţări, raportul a mai constatat că patru din statele cele mai scumpe pentru a trăi sunt Suedia, Norvegia, Bermude şi Australia, iar cele mai puţin costisitoare sunt Egipt, Pakistan, Myanmar şi Etiopia.
