SUA și Rusia se află în competiție pentru a-și implementa strategiile concentrate pe resursele de petrol și gaze, încercând să-și impună influența în zonele respective.
Însă, în timp ce Donald Trump se irosește în amenințări și în acțiuni militare departe de a fi decisive, Putin se impune pas cu pas, reușind să-i țină pe americani ocupați, prin alimentarea unor conflicte „adiacente”.
Venezuela, noua „țintă” a SUA
Ultima amenințare a președintelui american, Donald Trump, a avut Venezuela ca țintă. În timp ce își amplifică discursul belicos împotriva Coreii de Nord, Trump a avertizat că nu exclude o acțiune militară și în Venezuela.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, se află sub presiunea Americii și a statelor latino-americane pentru că a impus Adunarea Constituantă, un instrument politic menit să înlocuiască Parlamentul dominat de opoziție și să reprime revolta populației împotriva regimului său. Însă amenințările lui Trump au determinat până și opoziția venezueleană, dar și statele latino-americane, să reacționeze negativ la declarațiile președintelui american. Oriunde își îndreaptă privirile și degetul acuzator, amenințând cu intervenție militară, Trump reușește să formeze un bloc împotriva lui și a SUA, ca „putere imperialistă”, iar Rusia se face purtătorul de cuvânt al tuturor acestor națiuni „opresate” de America! Și influența lui Vladimir Putin se întinde fără să facă altceva decât să aștepte ca Trump să mai posteze ceva pe Twitter.
Ministrul venezuelean de Externe, Ernesto Villegas, a catalogat postarea lui Trump ca „cea mai gravă și arogantă amenințare împotriva pământului tatălui națiunii, Bolivar”. Declarația lui Trump venea după ce regimul de la Caracas tot încercase să obțină o convorbire telefonică între cei doi președinți, dar nu fusese aprobată. „SUA stau alături de poporul venezuelean în fața opresiunii continue a regimului Maduro”, se comunicase de la Casa Albă.
„Președintele Trump va vrea să discute cu liderul Venezuelei, imediat ce acesta va reinstaura democrația”. Venezuela, pe primul loc în lume în topul resurselor de petrol, se află sub embargo american și al unor state latino-americane, care au exclus-o din Mercosur, bloc economic în care era membru deplin, pentru reprimarea din ce în ce mai violentă a revoltelor de stradă, peste 120 de protestatari fiind uciși în patru luni de manifestații zilnice. În ciuda resurselor bogate, din cauza politicii „revoluționare” comuniste practicată de „bolivarieni”, cea mai mare parte a poporului a ajuns într-o stare de sărăcie sub nivelul supra-viețuirii. Însă, o intervenție militară a SUA „ar motiva” Rusia să intervină cu trupe pentru a menține regimul dictatorial al lui Maduro. Așa cum a făcut în Siria.
În Siria, Putin a scos din joc SUA
Și în Siria, SUA au fost alături de poporul revoltat împotriva regimului criminal al lui Bashar al Assad, care a determinat cea mai mare catastrofă umanitară de la Al Doilea Război Mondial. Și încă nu s-a terminat, cu Rusia, Iranul, milițiile șiite și organizația teroristă Hezbollah de partea dictatorului Bashar al-Assad. SUA au sprijinit milițiile kurde în cucerirea de la ISIS a zonelor bogate în petrol, din care jihadiștii au câștigat zeci de milioane de dolari. Însă, la înțelegere cu Rusia, SUA au lăsat Moscova să stabilească zonele de securitate și să stabilească un mecanism de monitorizare, cu condiția ca din acesta să nu facă parte iranieni, miliții șiite și Hezbollah. Israelul a pus condiții ca la granița sa nici trupe rusești să nu fie. Ceea ce Moscova nu a făcut.
Singurele forțe care au încălcat acordul de încetare a focului au fost cele ale lui Assad și ale aliaților Hezbollah, care au executat o ofensivă împotriva rebelilor din provincia Sweida. Rebelii, cei sprijiniți de SUA, kurzi, au trecut în partea trupelor regimului Assad și a aliaților Hezbollah, și au depus armele, inclusiv pe cele primite de la americani. Nici rușii, nici americanii n-au avut nimic de declarat! Contrar acordului, trupele lui Assad, milițiile sprijinite de Iran și Hezbollah controlează acum zone în apropierea granițelor cu Iordania și Israel. Iar trupele rusești se află acum la 13 kilometri de granița cu Israelul, la Tal al-Sham, sub comanda colonelului Alexei Kozin.
Din Siria, a rămas doar revoluția poporului, neînarmat, însă Assad își consolidează puterea și, cum nimeni nu face nimic împotriva lui – motiv pentru care și Carla del Ponte, procuror ce investiga crimele comise în Siria, și-a dat demisia din comisia ONU – își continuă operațiunile militare pentru a-i distruge nu pe teroriștii ISIS, ci pe rebelii ce reprezintă revoluția siriană.
Iranul și Coreea de Nord, sub protecția Moscovei
În privința Iranului și a Coreii de Nord, țări ce cooperează pentru dezvoltarea programelor balistice și nucleare, în ciuda sancțiunilor, Administrația Trump și însuși președintele au lansat mai multe amenințări. Însă Vladimir Putin a sărit în apărarea aliaților. La sfârșitul săptămânii, Kremlinul a avertizat Administrația Trump că periclitează acordul nuclear semnat de Iran cu cinci mari puteri, inclusiv SUA, din cauza sancțiunilor impuse și ar face bine să-și revizuiască atitudinea. Duminică, sfidând embargoul, Parlamentul iranian a votat alocarea a 520 de milioane de dolari pentru dezvoltarea programului balistic al Iranului și pentru consolidarea activităților regionale ale Gardienilor Revoluției, armata de elită a regimului de la Teheran.
Cât despre Coreea de Nord, Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, au transmis Casei Albe că vor determina Phenianul să înceteze testările balistice, dacă și SUA opresc „jocurile militare” împreună cu Japonia și Coreea de Sud. În tot acest timp, al amenințărilor reciproce, regimul de la Phenian se grăbește să-și pună la punct tehnologia pentru a lovi SUA. Conform serviciilor secrete militare, deocamdată, rachetele intercontinentale se dezintegrează în aer. Însă cele cu rază medie și lungă de acțiune, ce ar putea lovi baza americană din Guam, sunt funcționale.
