Din scrutinele și sondajele realizate pentru alegerile europene de ieri rezultă că nici Partidul Popular și nici Partidul Socialist nu vor putea forma singure o majoritate în viitorul Legislativul comunitar, ceea ce împinge guvernarea europeană spre o mare coaliție dreapta-stânga, după model german.
Sondajele publicate săptămâna trecută arătau că popularii vor ieși în frunte, dar numai cu un număr mic de mandate, 16 sau 17 față de socialiști. Rezultatul nu permite altă soluție în afara unei mari coaliții pentru că, deși extrema stângă și-ar putea dubla numărul de mandate, tot nu le va fi suficient socialiștilor (chiar dacă ar dori acest lucru) să formeze o majoritate cu stânga comunistă și liberalii. La fel, popularii, dacă vor încerca să formeze o alianță cu liberalii și cu Alianța Conservatorilor și Reformiștilor, condusă de conservatorii britanici și cei polonezi, nu vor avea suficiente mandate pentru o majoritate, în principal din cauza ascensiunii populiștilor.
Ironia UKIP
În Marea Britanie, unde joi au avut loc atât alegeri locale, cât și europene, Partidul Independenței Marii Britanii (UKIP), condus de Nigel Farage, a produs un cutremur câștigând 200 de locuri în consiliile locale și a devenit în câteva localități principala forță de opoziție. Potrivit BBC, care nu a făcut publice exit-poll-urile de joi, ci a așteptat până aseară, scorul la locale a fost: 30% Partidul Laburist, 29% Partidul Conservator și 17% UKIP. Acest lucru nu înseamnă însă că la europarlamentare situația n-ar putea să fie complet inversată și UKIP să se situeze în frunte. Ironia sistemului electoral britanic (uninominal pur, primul care trece linia de sosire câștigă) împiedică UKIP să intre în Parlamentul britanic, pentru că, deși iese pe locul al doilea în multe circumscripții, nu reușește să câștige.
În schimb, sistemul european, proporțional, pe liste, îi oferă lui Farage platforma politică de pe care să-și ducă campania antieuropeană.
Vor avea populiștii un grup parlamentar?
Farage are deja un grup, Europa pentru Libertate și Democrație, întrebarea este dacă partidele populist extremiste vor reuși la rândul lor să formeze unul. Miza este mare, pentru că aceasta înseamnă atât fonduri, cât și putere politică reală, pentru că ar trebui să primească președinția cel puțin unei comisii parlamentare. Liderul Frontului Național din Franța, Marine Le Pen, a anunțat că dorește să formeze un grup împreună cu Partidul Libertății din Olanda al lui Geert Wilders, cu Partidul Libertății din Austria și cu Vlaams Belaang din Belgia. Problema este că la alegerile europarlamentare din Olanda, care au avut loc tot joi, partidul lui Wilders a ieșit pe locul al patrulea, după partidele proeuropene. Motivul: apropierea de Frontul Național și Marine Le Pen, percepută în Olanda ca fiind de extrema dreaptă. Pe Wilders nu l-a ajutat nici faptul că, marțea trecută, tatăl lui Marine Le Pen, Jean-Marie, a declarat la o recepție că soluția pentru problema exploziei demografice și implicit a imigrației în Europa este virusul Ebola care ar rezolva chestiunea în trei luni. Rămâne de văzut dacă aceste declarații i-au făcut vreun rău Frontului Național, care era dat pe primul loc în Franța.
