Noul lider al Statelor Unite nu şi-a definitivat încă echipa, dar a dezvăluit programul său pentru primele 100 de zile la Casa Albă.
După ce a acceptat și apoi a anulat interviul pentru New York Times, Donald Trump a revenit și asupra acestei decizii și s-a întâlnit cu ziariştii, editorialiştii şi responsabilii cotidianului cu care omul de afaceri întreţine relaţii mai mult decât furtunoase.
Republicanul a continuat, în acest interviu, să-şi schimbe opinia în ce priveşte unele din promisiunile din campanie. A revenit asupra poziţiei privind climatul, a lăsat de înţeles că nu o va urmări pe fosta sa rivală democrată, Hillary Clinton în justiţie, şi-a schimbat părerea şi asupra torturii, dar a rămas vag asupra politicii externe.
Interviul de aproape o oră a fost ocazia pentru Donald Trump de a insista asupra capacităţii sale de a conduce Statele Unite începând din 20 ianuarie, în pofida incertitudinii care înconjoară un mare număr din propunerile de campanie. Miliardarul care s-a înconjurat cu responsabili climato-sceptici calificase schimbarea climatică o invenție chinezească şi nu un fenomen care se dovedeşte ştiinţific. Iar luni, a reiterat promisiunea de a anula restricţiile privind cărbunele, gazul şi petrolul de şist.
Politica diplomatică a viitorului preşedinte american rămâne înconjurată de mister în timp ce defilează pretendenţii pentru postul de ministru de Externe, ca ex-primarul New York-ului, Rudy Giuliani, sau şeful republicanilor anti-Trump, moderatul Mitt Romney, rivalul lui Obama în 2012. Donald Trump a survolat problema conflictului sirian şi a asigurat că are „o perspectivă diferită de toată lumea“, fără să spună în ce constă. S-a arătat mai pasionat de conflictul israeliano-palestinian, precizând că visează să fie „cel care va face pace între Israel şi palestinieni“.
Şi a sugerat că soţul fiicei sale Ivanka, Jared Kushner, om de afaceri şi consilier apropiat, ar putea juca un rol în eventuale negocieri de pace. Prestigiosul cotidian s-a mirat în editorialul de marţi că preşedintele ales nu a apelat la unealta sa preferată de comunicare, Twitter, pentru a denunţa adunarea de sâmbăta trecută, de la Washington, a 200 de militanţi de extremă dreapta care au celebrat victoria sa cu salutul nazist. „Îi dezavuez şi îi condamn“, a reacţionat în final Donald Trump. Mai mult, republicanul şi-a apărat consilierul său apropiat Steve Bannon, figură controversată prin legăturile cu extrema dreaptă. Până de curând, Bannon a fost patronul Breitbart, site de informaţii servind drept cutie de rezonanţă a nebuloasei de extremă dreapta apărută recent în SUA, „alt-right“. Miliardarul Trump a asigurat pe jurnaliștii New York Times că preşedinţia sa nu va fi afectată de conflicte de interese, rămânând evaziv asupra măsurilor concrete pe care intenţionează să le ia.
Imperiul comercial, conflict de interese
Din Trump Tower, omul de afaceri influenţează viitorul preşedinte, miliardarul fiind acuzat că utilizează primele sale întrevederi cu lideri mondiali pentru a-şi avansa proiectele imobiliare. Întâlnirea lui Donald Trump cu liderul partidului britanic UKIP (extremă dreapta), Nigel Farage, a atras atenţia fiind prima a viitorului preşedinte după alegere.
Farage a declarat că Trump va fi „un preşedinte bun“, dar nu a menţionat că acesta i-a cerut un „mic serviciu“. În cursul întâlnirii, noul președinte american s-a declarat agasat faţă de proiectele eoliene din Scoţia, unde miliardarul are proiecte legate de terenuri de golf şi, potrivit The Express şi NYT, preşedintele le-a cerut vizitatorilor săi să militeze activ contra acestor instalaţii în numele frumuseţii peisajelor scoţiene. Farage a făcut campanie în favoarea miliardarului american şi Trump a estimat într-un tweet că Farage ar face o muncă excelentă dacă ar fi numit ambasador al ţării sale în SUA, o nouă gafă a preşedintelui ales în uzanţele diplomatice. Downing Street a replicat că nu are „locuri vacante“: „Avem deja un excelent ambasador în SUA“.
După alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, confuzia între interesele omului de afaceri şi viitoarele sale funcţii de preşedinte devin mai stânjenitoare cu fiecare zi, potrivit media americană. Trei oameni de afaceri indieni s-au dus în Trump Tower, pentru a se întâlni cu miliardarul care şi-a instalat biroul în reşedinţa sa din impozanta clădire de pe 5 Avenue din New York. Trump a încheiat acum câţiva ani un parteneriat cu un magnat al imobiliarelor, Mangal Prabhat Lodha, între altele membru al partidului naţionalist, la putere în India. Postură delicată ţinând cont de relaţiile complexe ale SUA cu cei doi rivali regionali, India şi Pakistan.
Presa argentiniană a semnalat că Trump a profitat de un schimb telefonic cu preşedintele Mauricio Macri, pentru a-i cere ajutorul privind un proiect imobiliar, ceea ce purtătorul de cuvânt al preşedintelui argentinian a negat.
Analiştii arată că toate mişcările lui Donald Trump pentru interzicerea musulmanilor de a intra în SUA sau pentru folosirea torturii pentru interogarea suspecţilor ar putea avea repercusiuni asupra unora dintre tentacularele sale interese economice externe – de la terenul de golf din Scoţia la staţiunile de lux din Indonezia.
Site-ul Organizaţiei Trump arată că între 15 şi 25 de noi achiziţii sau joint-ventures au fost anunţate în ultimii cinci ani în străinătate. Între care achiziţia de terenuri de golf în Irlanda şi Scoţia şi o licenţă pe numele său pentru dezvoltări şi întreprinderi în Dubai, Indonezia, India, Azerbaidjan, Brazilia, Mexic şi Panama. Preţurile pun în evidenţă potenţiale conflicte de interese cu care Trump s-ar putea confrunta după ce va depune jurământul ca cel de-al 45-lea preşedinte al SUA, fiind vulnerabil la critici privind faptul că este deschis influenţei externe. Guvernele străine ar putea încerca să exploateze interesele comerciale ale lui Trump în luarea deciziilor.
Primele 100 de zile cu Donald Trump
Cu un mic drapel american pe reverul vestei, viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, a explicat într-un scurt video postat pe Twitter primele sale şase măsuri-esențiale pentru primele 100 de zile la putere, toate bazate pe un „principiu fundamental“: First America. El vrea reformarea clasei politice, reconstruirea clasei medii şi „să facă America mai bună pentru toată lumea“.
Va începe cu denunţarea tratatului comercial transpacific (TPP). În prima zi a preşedinţiei, Trump va angaja retragerea SUA din TPP, semnat în 2015 de 12 ţări din regiunea Asia-Pacific, dar făcă China. Pentru a intra în vigoare, acest parteneriat dorit de Barack Obama ar trebui aprobat de Congresul american, dominat de republicani. Punerea lui în discuţie agită ţările acestei regiuni, prioritate geostrategică şi economică a Administraţiei democrate. În locul TPP, Trump vrea negocierea de tratate bilaterale care, în opinia sa, ar readuce locuri de muncă şi industria pe solul american. Pentru securitatea naţională, al cărui principal consilier al lui Trump va fi fostul general Michael Flynn, preşedintele va cere ministerului Apărării şi şefului Statului Major „un plan complet destinat protejării infrastructurilor vitale ale SUA de atacurile cibernetice şi de toate alte forme de atac“.
Anchetarea abuzurilor programelor de viza, în materie de imigraţie, Trump numindu-l ministru al Justiţiei pe Jeff Session, adeptul unei linii dure. Ultima din cele şase măsuri anunţate este cea a punerii în funcţie a unei noi etici politice, care va interzice, între altele, trecerea în privat timp de cinci ani pentru toţi membrii Executivului.
