Dezvăluiri din Bahamas Leaks relevă că ex-comisarul european Neelie Kroes deţinea o societate offshore ascunsă, nedeclarată în timpul mandatului său.
Neelie Kroes, fost comisar european pentru Concurenţă, a fost membră a consiliului de conducere a unei societăţi offshore în Bahamas până în 2009, în timp ce era în post la Comisia Europeană, după cum dezvăluie documente confidenţiale. Olandeza a recunoscut acest fapt după ce documentele au devenit publice, deși iniţial negase afacerea.
Noua dezvăluire privind fostul comisar european pentru Concurenţă (2004-2009) și, ulterior, pentru Tehnologii (2009-20014) pică într-un moment dificil pentru Comisia Europeană, prezidată de Jean-Claude Juncker. Executivul european se zbate să stingă incendiul declanșat de scandalul care îl priveşte pe fostul şef al Comisiei, Jose Manuel Barroso, care a fost recrutat în vară de banca americană Goldman Sachs.
Bahamas Leaks riscă să afecteze şi mai mult imaginea unei instituţii deja acuzată regulat că este mai curând sensibilă la semnele lobby-urilor pro business decât la interesul cetăţenilor simpli.
Operațiune de 6 miliarde de dolari
Referitor la Neelie Kroes, structura Mint Holding Limited, a fost înregistrată pe lângă autorităţile din Bahamas în 2000, cu investitori din Emiratele Arabe Unite, pentru a achiziţiona activele Enron, gigantul american al energiei, astăzi dispărut. Concret, era avută în vedere o mare operaţiune financiară ce consta din achiziţia contra 6 miliarde dolari de active din branşa internaţională a Enron, în cadrul operaţiunii Project Summer. Operaţiunea urma să fie finanţată de investitori apropiaţi de familia regală din Emirate, cât şi de oameni de afaceri saudiţi. Contactată potrivit Le Monde, Neelie Kroes, 75 de ani, a dezminţit iniţial, dar în final a confirmat că a fost numită „director ne-executiv“ la Mint Holding. Prin intermediul avocaţilor ea susţine acum că această societate nu a fost niciodată operaţională, că nu a primit nici un avantaj financiar şi adaugă că „a fost comisă o eroare administrativă“ – prezenţa ei ca director în registrul societăţii a fost ştearsă în 2002. Dar ea nu explică de ce „a uitat“ să menţioneze afacerea în declaraţia de interese atunci când a devenit comisar european, aşa cum cer regulile europene. Le Monde aminteşte că Neelie Kroes a dorit să cumpere Enron şi de atunci credibilitatea sa s-a prăbuşit. Mulţi angajaţi de la Bruxelles au acuzat lipsa ei de imparţialitate când era comisar al concurenţei, având un ochi asupra sectorului energiei.
Kroes s-a declarat gata să-şi asume responsabilitatea în această omisiune şi susţine că l-a informat pe actualul şef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „va examina faptele înainte de a face comentarii“. Funcţiile dnei Kroes au avut ca sarcină la acea vreme să lucreze la liberalizarea pieţei energiei, exact piaţa în care evolua Enron şi în cadrul căreia Emiratele Arabe Unite ocupau un loc preponderent, cu rezerve de gaz aflate printre cele mai importante din lume.
Neelie Kroes a fost clasată cinci ani la rând de revista Forbes printre femeile cele mai puternice din lume.
Atracţia maladivă a banilor
Afacerea intervine după cazul Barroso, care s-a alăturat băncii de afaceri Goldman Sachs pentru consiliere asupra Brexit, care a fost dezvăluită doar la două săptămâni după seismul produs de referendumul britanic asupra ieşirii din UE şi a suscitat un val de indignare, inclusiv în rândurile personalului instituţiilor comunitare, de obicei discret şi loial în mod special. Recrutarea fostului şef al Comisiei Europene de către banca acuzată că a ajutat Grecia să-şi ajusteze conturile nu este doar ilegală, ci devastatoare pentru opinia publică.
Deşi Comisia Europeană a avut un răgaz estival pentru rezolvarea scandalului Barroso, situaţia este mult mai rea acum – o petiţie lansată de funcţionari europeni a adunat până astăzi peste 146.000 de semnături. „Suntem încă sub şocul referendumului britanic. Şi iată că un fost preşedinte al Comisiei merge să ajute o bancă să gestioneze Brexitul, să lucreze contra intereselor Uniunii“, a relatat unul dintre semnatarii petiţiei, citat de Monde.
Confruntat cu critici crescânde, Juncker a cerut la 11 septembrie deschiderea unei anchete asupra condiţiilor recrutării predecesorului său. Ancheta a fost încredinţată unui comitet de etică pentru a consilia Comisia. Juncker a precizat că „Barroso nu va fi audiat de Comisie ca fost preşedinte, ci ca oricare alt lobbyst“.
„Panama Papers“ a însemnat 11,5 milioane de fişiere asupra a 214.488 structuri offshore. Bahamas Leaks reprezintă 1,3 milioane de fişiere asupra 175.888 societăţii offshore.
După „Panama Papers“, Le Monde şi partenerii săi din Consorţiumul Internaţional al Ziariştilor de Investigaţii (ICIJ) au avut acces la noi documente secrete din lumea opacă a paradisurilor fiscale – Bahamas Likes.
România din Bahamas
În scandalul Bahamas Leaks sunt implicate şi firme româneşti, susține Rise Project. Noi documente confidenţiale dezvăluie prezenţa în acest paradis fiscal a mai multor societăți, între care o companie offshore din grupul Rompetrol şi o firmă din sistemul medical, potrivit jurnaliștilor. Aceasta ar fi strâns 45 milioane euro de pe piaţa sanitară numai în 2015, vânzând bunuri şi servicii către sute de mii de pacienţi români.
