Pe 30 noiembrie au loc alegeri legislative la Chișinău. Moldova este ruptă prin mijloc în privința opțiunilor fundamentale, iar Rusia exploatează situația pentru a-și maximiza câștigul geostategic.
Kremlinogia, o știință căzută în desuetudine după 1991, dar revitalizată după invazia Ucrainei de către forțele lui Vladimir Putin, a lansat formula potrivit căreia, în geopolitică, „rușii joacă șah, în vreme ce americanii joacă poker (cu varianta Monopoly)“, bazată pe observația că americanii se concentrează asupra rezolvării unei probleme/crize existente, în vreme ce rușii gândesc cu câteva mutări în față și (se) pregătesc (pentru) crizele viitoare.
În criza ucraineană, există tot mai multe semnale că rușii joacă șah în Moldova, unde își mută piesele în pregătirea alegerilor de la 30 noiembrie. Dincolo de propaganda oficială, în Moldova există o majoritate solidă care, așa cum arată sondajul citat, optează pentru Rusia, nu pentru Europa. Motivele sunt mai puțin identitare și naționale, cât mai ales economice. Cea mai mare parte a afacerilor profitabile din Moldova e deținută de ruși și un număr mare de moldoveni aleg să meargă la muncă la Moscova în locul Uniunii Europene, în condițiile în care Moldova supraviețuiește economic din banii pe care îi trimit acasă acești „expați“.
În aceste condiții, nu trebuie să mire faptul că Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin a rămas în mod constant pe primul loc în opțiunile alegătorilor moldoveni, în pofida dovezilor privind corupția familiei Voronin și a partidului său, în vreme ce partidele din așa-zisa coaliție pro-europeană, din moment ce nu au alternativă la actuala formulă majoritară, se află într-o permanentă luptă pentru putere și preeminență.
Duminică a avut loc congresul extraordinar al Partidului Socialist, condus de Igor Dodon (un ex-comunist care a intrat în conflict cu Voronin), unde s-a militat deschis pentru denunțarea acordului de asociere cu UE, pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică și federalizarea Moldovei ca soluție pentru prezervarea unității Moldovei. Într-o analiză publicată de recent-înființatul think-tank Center for Eurasian Strategic Intelligence (CESI), se subliniază faptul că Dodon s-a declarat în favoarea unui referendum privind „orientarea strategică a Moldovei“ organizat în regiunea găgăuză și că această încurajare fățișă a separatismului găgăuz semnalează o mutare a Rusiei în sensul destructurării Republicii Moldova.
Șah cu Găgăuzia în Moldova
Dmitri Rogozin, fost ambasador la NATO, viceprim-ministru, emisar special pentru Transnistria, bufon al regelui Putin și însărcinat cu programul de reînarmare al Rusiei, a declarat ieri, la Moscova, în prezența liderului transnistrean, Evgheni Șevciuk, că Rusia își va proteja „în mod evident“ cetățenii și că europenii „nu trebuie să ne testeze răbdarea și forța“. Mesajul este îndreptat nu numai către Bruxelles, dar și către Kiev (care a avut, în cel mai bun caz, o relație ambivalentă cu Tiraspolul până la EuroMaidan, când au realizat pericolul) și, mai ales, către Chișinău.
Dacă vrea să întărească prezența militară rusă în exclava transnistreană, unde se află, după o estimare modestă, până la 2.000 de militari ruși din Armata a 14-a, rușii au nevoie de o cale de acces pentru că acum legătura prin Ucraina este tăiată, iar Transnistria ar fi total izolată de Rusia dacă nu ar exista rutele prin Marea Neagră. Bătăile de cap ale Kremlinului ar sfârși dacă ar exista un coridor dinspre Crimeea ocupată și profund militarizată către Transnistria. Or, acest coridor, care trece prin regiunea Odessa și ar tăia complet accesul Kievului la mare, are nevoie de o entitate obscură precum Găgăuzia.
De cine depinde soarta Moldovei
În analiza CESI se susține că sprijinul arătat de socialiștii lui Dodon pentru separatismul găgăuz este o dovadă a intenției Rusiei de a destructura Moldova. Dan Dungaciu, director al Institutului Academiei Române de Științe Politice și Relații Internaționale, confirmă această strategie pro-separatistă a Rusiei, dar subliniază că „ceea ce au făcut rușii în Ucraina cu tancurile vor încerca să facă în Moldova la alegerile de la 30 noiembrie“.
Potrivit lui Dungaciu, rușii forțează victoria forțelor eurasiatice inclusiv prin încurajarea separatismului găgăuz și transnistrean. Așa-numita „Găgăuzie“ nici măcar nu este un teritoriu unitar, doar o colecție de localități populate de turci creștinați conduși de un cvasi-mafiot cu legături la Moscova, Mihail Formuzal. Dar sunt o entitate și un cvasi-mafiot care servesc țelului Rusiei de a reveni la gurile Dunării.
Prim-ministrul Victor Ponta a anunțat ieri o trilaterală la Kiev împreună cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, și cu premierul și președintele ucrainean. Cum Ponta și Leancă sunt adepți declarați ai unei atitudini conciliante față de Moscova, am ajuns să ne punem speranțele în ucraineni.
