După ce ambasadorul rus la Copenhaga i-a amenințat pe danezi că, dacă participă la scutul antirachetă, vor deveni o țintă pentru rachetele balistice rusești, comandantul forțelor aliate în Europa, Philip Breedlove, a confirmat că România și Polonia au fost supuse unor „presiuni mari“ de către Moscova. Între timp, Vladimir Putin continuă să extindă granițele Rusiei și desfășoară rachete Iskander în Kaliningrad.
Peste 80.000 de soldaţi ruşi sunt angajaţi în prezent în cele patru colţuri ale Rusiei în exerciţii militare la scară mare, o demonstraţie de forţă ce implică nave de război, apărare anti-aeriană, blindate şi bombardiere strategice. De lunea trecută, demonstraţia de forţă a luat amploare o dată cu ordinul lui Putin de organizare imediată de exerciţii militare neanunţate în prealabil. Săptămâna trecută, armata rusă a anunțat că va desfășura bombardiere strategice, capabile să lanseze arme nucleare în Peninsula Crimeea și rachete de tip Iskander în exclava Kaliningrad. Rachetele Iskander au o rază de acțiune de 500 de kilometri și pot fi echipate atât cu focoase convenționale, cât și nucleare, iar desfășurarea lor în Kaliningrad reprezintă un gest agresiv la adresa statelor NATO din regiunea Mării Baltice.
Cu toate acestea, rușii sunt preocupați de scutul antirachetă. Cu armata pusă în stare de alertă, Rusia a ameninţat sâmbătă contra aderării Danemarcei la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO, Moscova considerând o astfel de mişcare ca pe o ameninţare. Într-un interviu publicat în ziarul danez Jyllands-Posten, ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, a avertizat responsabilii de consecinţele aderării la sistem pentru ţările scandinave: „Nu cred că danezii sunt deplin conştienţi de consecinţe dacă Danemarca aderă la sistemul de apărare antirachetă dirijat de SUA”. Şi a precizat că acest plan ar face ca navele daneze să devină „ţinte pentru rachetele nucleare ruseşti”. Ministrul danez de Externe a denunţat aceste ameninţări şi a precizat că sistemul în cauză are scopuri defensive şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia.
Despre gesturi de intimidare fățișă ale oficialilor ruși la adresa autorităților române se vorbea de mult la București. Ele au fost confirmate de sursele noastre, dar niciodată un oficial al Federației Ruse nu a proferat amenințări directe la adresa țării noastre. Cu interviul ambasadorului rus la Copenhaga, Rusia mai face un pas în atitudinea sa agresivă față de NATO. Ieri comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat într-o intervenție publică că „aceste amenințări nu reprezintă decât următorul pas”, care vine după ce a anterior Rusia a exercitat presiuni mari asupra României şi Poloniei. „Orice altă ţară care vrea să se alăture acestui sistem de apărare (antirachetă) va fi supusă presiunilor politice şi diplomatice” din partea Rusiei. Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizase sâmbătă Vanin. La București, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că sistemul antirachetă este „pur defensiv” și a calificat drept „inacceptabile” amenințările ruse la adresa unui stat membru NATO.
Una din explicațiile pentru aceste declarații belicoase îl constituie faptul că, sâmbătă, au început exerciții militare americano-poloneze cu sistemul anti-rachetă Patriot, solicitat de multă vreme de Polonia. Rușii vor să acopere desfășurarea de rachete Iskander în Kaliningrad, care constituie un gest agresiv și o amenințare directă la adresa Poloniei, în singurul fel pe care îl cunosc: devenind și mai agresivi la adresa mijloacelor de apărare ale NATO.
Cealaltă explicație este că, în spatele scandalului declanșat de astfel de declarații iresponsabile, Vladimir Putin își continuă nestingherit planurile de expansiune teritorială.
Rusia anexează teritorii noi
Sângerosul atentat jihadist care a zguduit Tunisia a lăsat pe locul secund un teribil act diplomtic ce dezvăluie apetitul de cucerire al Rusiei lui Vladimir Putin. Semnând un tratat ”de cooperare şi de integrare” cu preşedintele Osetiei de Sud, Leonid Tibilov, liderul de la Kremlin a făcut un prim pas pentru a trece la ataşarea acestui teritoriu georgian, anexat prin război şi violenţă la Rusia. Tratatul a fost semnat exact la aniversarea unui an de la anexarea ilegală a Crimeii de la Ucraina. Paralel cu anexările şi planurile de expansiune, Putin are grijă să ameninţe Occidentul cu orice prilej, într-un mod care este departe de a se încadra în diplomaţie.
În timp ce nu ezită să atace Occidentul şi să îl acuze de ingerinţă, Rusia continuă să sfideze comunitatea internaţională semnând oficial cu republica auto-proclamată a Osetiei de Sud un pact de apărare şi de securitate prin care cele două naţiuni îşi vor uni parţial forţele militare, iar Rusia se angajează să ofere protecţie militară completă aliatului său. Astfel, Moscova impune strategiile sale comerciale asupra acestui teritoriu georgian ocupat ilegal de Putin. Pentru toţi specialiştii şi strategii geo-politici ai Rusiei moderne, este vorba de un real avans al preşedintelui rus spre o integrare a Osetiei de Sud în Federaţia Rusă.
Abhazia şi Osetia de Sud sunt regiuni georgiene separatiste care au fost în conflict cu Tbilisi înainte de a conta pe aliatul rus şi au fost anexate de Rusia după un război de ocupaţie de câteva zile provocat de Moscova în august 2008. Anexare făcută cu binecuvântarea sau lipsa de reacţie la acea epocă a lui Nicolas Sarkozy, care atunci a făcut o deplasare la Moscova, pentru că Franţa asigura preşedinţia prin rotaţie a UE.
Criza ucraineană a reamintit o alta, cea din 2008 între Rusia şi Georgia. Tensiunile dintre Rusia şi Georgia din jurul regiunii separatiste Osetia de Sud l-au determinat pe Vladimir Putin, atunci prim-ministru, să lanseze un război-fulger de cinci zile contra fostei republici sovietice. După care, Kremlinul a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, alt teritoriu separatist, punând capăt ambiţiilor georgiene asupra fostelor sale teritorii.
Abhazia, Osetia, Crimeea…
Care sunt frontierele pentru Rusia lui Putin? Gestionarea conflictului ucrainean de UE, SUA şi NATO nu
şi-a atins obiectivele. Rusia a depăşit frontiera şi sancţiunile economice repetate nu au schimbat nimic, iar în sud-est „Novorossia” (Noua Rusie) pare deja să fi scăpat de sub control. Paraşutişti, batalioane de tancuri, baterii de rachete şi combatanţi luptă în rândurile separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei, armata rusă fiind practic pe sol ucrainean, deşi autorităţile ruse, în frunte cu Putin, dezmint continuu existenţa intervenţiei militare în Donbas. Novorossia este un concept din epoca ţaristă şi trimite la ideea unui teritoriu sub controlul indirect al Moscovei, care se poate mulţumi cu incursiuni militare destinate să susţină rebeliunea pro-rusă, destabilizând durabil Kievul şi frânând procesul apropierii sale de Occident. „Fie că ar fi o ataşare sau o asociere strânsă cu Rusia, acest nou stat ar oferi o creştere a puterii la Moscova şi ar priva Ucraina de orice acces la mare şi Marea Azov ar trece în totalitate sub control rus. Iar noul teritoriu ar constitui o punte terestră importantă între Rusia, Crimeea şi Transnistria moldavă.
La recentul summit european în cadrul căruia s-au dezbătut situaţia conflictului din Ucraina şi problema sancţiunilor europene impuse Rusiei, care se încheie în iunie, premierul britanic, David Cameron, a anunţat crearea unui fond de 27,7 milioane euro destinat combaterii tehnicilor de intimidare ale Rusiei faţă de Ucraina şi alte foste republici sovietice şi state din Balcani. Cameron, a cărui ţară se prezintă la urne pe 7 mai, a anunţat liderii europeni că Fondul pentru buna guvernare ar putea finanţa o asistenţă tehnică pentru ţări ca Republica Moldova, Georgia, Bosnia, Serbia în anii 2015 şi 2016.
Regimul Putin profită de orice declaraţie sau propunere occidentală pentru a se simţi mereu „ameninţat” şi flutură „riposta nucleară” la fel de des ca oamenii Phenianului.
