Rusia îl a cuză pe secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că face presiuni privind implicarea Rusiei în doborârea avionului Boeing de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei.
"Secretarul general al NATO a decis să nu aştepte încheierea anchetei privind prăbuşirea zborului MH17, ci să exercite presiuni asupra ei", a comentat delegaţia, citată de Itar-Tass, în pagina electronică, potrivit Mediafax.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Dumei, Aleksei Puşkov, a criticat declaraţiile lui Rasmussen.
"Dacă Rasmussen ar avea dovezi convingătoare privind vinovăţia miliţiei în doborârea avionului Boeing, le-ar furniza", a declarat Puşkov pe Twitter. "Totuşi, el nu are nimic altceva decât retorica". "Ar fi mai bine dacă Rasmussen ar explica de ce în Libia, după «victoria» NATO, a intervenit un haos sângeros, iar acum întreaga lume şi soţia sa fug de o astfel de «democraţie»", a adăugat parlamentarul rus.
Într-un interviu acordat duminică publicaţiei franceze Midi Libre, Anders Fogh Rasmussen a declarat că separatiştii sunt vinovaţi de ce s-a întâmplat. Secretarul general al NATO ca calificat tragedia din 17 iulie drept o crimă de război.
"Avem numeroase date care arată vinovăţia separatiştilor susţinuţi de Rusia", a subliniat el. "În acelaşi timp, sprijin desfăşurarea unei anchete internaţionale independente pentru a stabili faptele", a adăugat el. Secretarul general a refuzat să precizeze ce fel de informaţii deţine NATO care să arate că vina aparţine uneia sau alteia dintre părţi, mai scrie Mediafax.
NATO a refuzat să ofere detalii despre acest subiect, invocând politici care nu permit comentarea unor informaţii secrete.
Avionul Boeing 777 al Malaysia Airlines s-a prăbuşit în regiunea Doneţk din estul Ucrainei şi toţi cei 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului aflaţi la bord au murit. La 18 iulie, o sursă de la Bruxelles a declarat pentru Itar-Tass că două avioane AWACS ale NATO se aflau în misiune deasupra României şi Poloniei în momentul catastrofei.
"În momentul catastrofei, două avioane AWACS se aflau în aer: unul în spaţiul aerian al Poloniei, iar celălalt în spaţiul aerian al României. Datele obţinute de ele vor fi analizate", a declarat sursa citată. "Distanţa de locul incidentului a celui mai apropiat avion AWACS a fost de aproximativ 1.000 de kilometri. Este prea departe ca să fi văzut ce s-a întâmplat", a precizat sursa citată.
