Speranţa unei încetări a focului se îndepărtează în Siria, unde 50 de persoane, din care şi copii, au fost ucise de rachete. ONU denunţă „violări flagrante ale dreptului internaţional“.
Bombardamentele, escalada dintre Turcia şi Rusia, ambele implicate militar în teren, şi avansarea kurzilor în nord unde regimul sirian este în ofensivă spulberă şansele unei încetări a focului decisă de marile puteri şi care, teoretic, ar urma să intre în vigoare la finele săptămânii.Tirurile de rachete au „ucis peste 50 de civili şi au făcut numeroşi răniţi“ în „cel puţin“ cinci spitale şi două şcoli în Alep şi Idlib, afirmă ONU.
Atacurile, care au distrus şi un spital susţinut de Medecins sans Frontieres (MSF), sunt violări flagrante ale dreptului internaţional şi aruncă o umbră asupra angajamentelor luate de Grupul de susţinere internaţională a Siriei asupra încetării ostilităţilor, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a estimat de asemenea că o eventuală încetare a focului „este dificilă“.
Loviturile de luni contra spitalelor şi a şcolilor au fost comise de ruşi, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), un ONG care dispune de o vastă reţea de surse în ţara aflată în război de cinci ani. În afara ONU, SUA, UE şi Franţa au condamnat ferm aceste bombardamente, Washingtonul acuzând din nou brutalitatea regimului Assad şi „a pus la îndoială voinţa şi/sau capacitatea Rusiei de a ajuta la oprirea lor“. Moscova a declanşat la 30 septembrie o campanie de lovituri aeriene în Siria pentru susţinerea regimului lui Bashar al-Assad.
Noi tensiuni
Washingtonul a cerut, de asemenea, Rusiei şi Turciei să evite orice escaladare într-un moment în care tonul devine din ce în ce mai acerb între Moscova şi Ankara. Moscova denunţă „acţiunile agresive“ ale Turciei în Siria care seamănă, în opinia sa, cu o „susţinere nevoalată a terorismului internaţional“.
Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a replicat acuzând Rusia că se comportă „ca o organizaţie teroristă“ în Siria unde efectuează, la fel ca jihadiştii grupului Statul Islamic, „atacuri barbare contra populaţiei civile”. Şi dacă va continua, „noi vom opune o ripostă extrem de dură“.
Pentru a treia zi consecutiv, armata turcă a bombardat poziţiile forţelor kurde din nordul Siriei şi Davutoglu a precizat că ele vor continua. Artileria turcă a lansat zeci de obuze de mare calibru contra forţelor kurde care avansează spre ultimele poziţii ale rebelilor islamişti în regiunea frontalieră Azaz, la nord de Alep. Temerea Turciei este de a vedea kurzii făcând o joncţiune între cele trei zone pe care le controlează în nordul Siriei – Hassake, la nord-est, oraşul Kobane şi împrejurimile şi nordul Alepului, mai spre vest. Ceea ce ar permite kurzilor să controleze o fâşie lată de câteva sute de km de-a lungul frontierei cu Turcia. Pentru Ankara ar fi un scenariu catastrofal pe care vrea să îl evite cu orice preţ, problema kurdă rămânând o sursă constantă de tensiuni între cele două ţări. SUA au încercat să calmeze jocul şi au cerut Turciei să înceteze tirurile de artilerie care vizează aripa armată a kurzilor sirieni. În pofida acestor tiruri, kurzii, care nu sunt aliniaţi nici regimului şi nici rebelilor, au continuat să progreseze.
După mai multe victorii asupra rebelilor sirieni susţinuţi de Turcia, ei au preluat luni seara oraşul Tall Rifaat, unul din ultimele trei mari bastioane ale insurgenţilor în provincia Alep. În Alep, fosta capitală economică a ţării, cartierele controlate de rebeli au fost încercuite aproape total de armata siriană, susţinută de aviaţia rusă. În acest context, emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, care încearcă cu mari eforturi să reunească părţile la masa negocierilor, a sosit marţi seara la Damasc.
„Un război cu uşile închise unde sunt masacraţi oamenii“
Prezent în Siria din 2012, ONG-ul MSF gestionează trei spitale şi susţine 153 de structuri de sănătate în întreaga ţară, financiar şi cu materiale. Doctoul Mego Terzian, preşedinte MSF Franţa, denunţă bombardarea din ce în ce mai sistematică a structurilor de sănătate în Siria, precizând că nu este prima oară când una din structurile de sănătate este vizată. Referindu-se la atacurile de luni, el a subliniat responsabilitatea regimului sirian şi a aliatului său rus în bombardamente. Patru rachete au fost lansate contra spitalului din Maarat Al-Nouman din provincia Idlib, o zonă controlată de opoziţie şi spitalul a fost vizat pentru că îngrijea populaţia sau combatanţii care le sunt ostili. După debutul intervenţiei ruse, bombardamentele s-au intensificat. Aceeaşi politică de distrugere ca în Groznîi, Cecenia – o politică de bombardamente masive, fără discriminare.
Politica pământului pârjolit
Se ştie foarte bine unde sunt spitale şi ele nu trebuie vizate. Aceste structuri trebuie protejate, precizează Mego Terzian susţinând că şi în război există reguli, convenţii care se aplică. Dar, din nefericire nu este cazul în Siria după debutul conflictului şi situaţia s-a accentuat odată cu campania bombardamentelor ruse. Este o politică de teroare pentru înspăimântarea populaţiei şi împiedicarea de a se îngriji. Pentru regimul Assad, duşmanii sunt cei care au decis să rămână în zonele rebele.
Ca de obicei, Rusia neagă tot
Rusia respinge acuzaţiile de crime de război după bombardamentele spitalelor în Siria, Kremlinul evocând „acuzaţii nefondate“. Franţa, Turcia şi diplomaţi occidentali au precizat că loviturile aeriene ruse au vizat două spitale şi Rusia este acuzată de „evidente crime de război“ şi este ameninţată cu consecinţe grave dacă nu pune capăt imediat atacurilor.
Armata siriană şi bombardamentele ruse au distrus total un spital din provincia Idlib, gestionat de organizația Medici fără Frontiere. Rusia riscă să fie acuzată de crime de război.
