Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a estimat că un Brexit poate însemna sfârşitul civilizaţiei politice occidentale, ar încuraja toate forţele anti-UE din Europa, dar şi „inamicii externi care vor deschide sticla de şampanie“.
Marea Britanie va fi prima ţară din UE în care populaţia va vota, la referendumul din 23 iunie, în favoarea sau contra rămânerii în Uniune (Brexit). Cu două săptămâni înaintea acestui vot crucial, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a acordat un interviu principalului ziar din German, Bild. Oficialul european a evocat temerile legate de o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE în urma referendumului, decizie „care poate însemna debutul procesului distrugerii nu numai a UE, dar şi a civilizaţiei politice occidentale“. Şi a subliniat că tăierea relaţiilor cu blocul celor 28 de ţări membre ar fi un revers pentru Marea Britanie din punct de vedere economic, dar mai ales geopolitic. Este un moment istoric, îl puteţi simţi, a subliniat Tusk adăugând că „începe ceva nou, dar sunt sigur că UE va supravieţui, chiar dacă preţul va fi mare“.
Crizele financiare şi a refugiaţilor au dus la insecuritate şi la o rebeliune contra corectitudinii politice, dar şi la ascensiunea mişcărilor anti-establishmentului. „Asistăm la creşterea instabilităţii şi la respingerea curentului politic venind din diferite părţi, dreapta radicală sau extrema stângă, adesea din zone fără nici o bază ideologică. Or, referendumul britanic ar putea întări această stare de spirit, a mai arătat Tusk. În ce măsură va afecta UE un Brexit? Fiecare familie cunoaşte că un divorţ este traumatizant. În plan economic, va fi un inconvenient pentru toată lumea în UE, dar în primul rând în Marea Britanie. În plan politic, va încuraja toţi anti-europenii radicali din interiorul multor state membre. Iar în ziua când britanicii vor părăsi UE, inamicii noştri externi vor deschide o sticlă de şampanie. Trebuie să facem totul pentru a evita această plecare“.
Urmări pentru britanici
Anularea tuturor obligaţiilor convenţionale şi a conexiunilor va fi ceva trist dar relativ facil, oficialul european estimând etapa la doi ani şi a subliniat că după aceea va fi mult mai dificilă negocierea noii relaţii. Pentru că, fiecare din cele 27 de state membre ale Uniunii ca şi Parlamentul European, vor trebui să cadă de acord asupra unei reglementări globale. Ceea ce va dura cel puţin 5 ani şi fără nici o garanţie de succes. Tusk a subliniat că „astăzi, am declarat sus şi tare că aceste crize care au afectat Europa nu vor putea fi pretexte pentru dezintegrarea sa. O mini-Europă ar fi cel mai rău răspuns la problemele maxi”. Referindu-se la criza migraţiei şi la Turcia, preşedintele Consiliului European a recunoscut că Turcia este un partener dificil, dar cel mai fiabil în regiune şi ţara se confruntă cu o situaţie grea: atacuri teroriste, frontiere periculoase cu Siria, Irak şi Iran, peste 2 milioane de refugiaţi pe solul turc. Din aceste motive, trebuie să oferim solidaritate, dar şi critici.
Pieţele, sub tensiune
În eventualitatea ieşirii britanicilor din UE, nervozitatea investitorilor loveşte pieţele financiare, eclipsând semnele unei reveniri a preţului petrolului. Percepţia valorilor de refugiu ca francul elveţian şi bondurile germane s-a accentuat în timp ce produsele industriale şi pieţele bursiere, considerate mai vulnerabile la riscurile economice, au căzut potrivit sondajelor.
Ţinând seama de extrema nervozitate a investitorilor privind perspectiva unui Brexit, volatilitatea lirei sterline s-a accentuat la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii, mergând chiar dincolo de vârful înregistrat când banca americană de investiţii Lehman Brothers a dus la criza financiară declanşată în 2008.
