Cele două ţări au anunţat că doresc să părăsească cea mai înaltă instanţă internaţională permanentă, pentru prima oară de la crearea Curţii Penale Internaţionale, în 2002. După anunţul făcut de Burundi și Africa de Sud, numeroşi analişti estimează că există riscul unui exod al ţărilor africane de a pleca din jurisdicţia internaţională.
De la crearea sa, CPI a emis 29 de mandate de arestare, dar nu a condamnat decât trei persoane. Un bilanţ care nu are nimic spectaculos, dar care se explică parţial prin complexitatea anchetelor şi limitele unei instituţii care, neavând o forţă de poliţie, depinde de bunăvoinţa statelor. Întrebarea este de ce această neîncredere a celor două țări africane care îşi asumă responsabilitatea de a rămâne în istorie ca primele care au vrut să limiteze exercitarea unei justiţii internaţionale? Cert este că numeroşi şefi de stat africani nu-şi ascund ostilitatea faţă de instanţa de la Haga.
Adio, ONU
În cazul statului Burundi, strategia are meritul simplităţii. De un an şi jumătate, regimul preşedintelui Pierre Nkurunziza a înmulţit execuţiile şi masacrele. Vocile independente au fugit din ţară când nu au fost asasinate. Deriva regimului a fost denunţată de mai multe ONG-uri din aprilie 2015, când primele manifestaţii anti-Nkurunziza au fost înăbuşite în sânge.
Presiunea asupra regimului a crescut la 20 septembrie după publicarea unui raport asupra violării drepturilor omului în această ţară din Africa Marilor Lacuri şi anchetatori mandataţi de ONU au realizat o listă cu circa zece nume ale autorilor acestor crime, toţi apropiaţi puterii actuale. Ca reacţie, regimul a rupt orice relaţie cu Biroul Înaltului comisar al ONU însărcinat cu drepturile omului, declarând persona non grata cei trei experţi care l-au acuzat de execuţii extrajudiciare.
În acest climat tensionat de confruntare cu comunitatea internaţională, retragerea din CPI nu este decât un pas suplimentar dezvăluind atât o „mărturisire a vinovăţiei“, cât şi un „gest disperat pentru a scăpa de justiţie“, potrivit unui intelectual burundez refugiat în Franţa. Biroul procurorului CPI deschisese o „anchetă preliminară“ asupra situaţiei din Burundi, tehnic fiind o etapă prealabilă deschiderii unei anchete în plină formă.
Surpriza Pretoriei
Confruntarea diplomatică între Curtea Penală Internaţională (CPI) şi Africa de Sud a început în urmă cu un an. La acea vreme, preşedintele sudanez, Omar al-Bashir, a venit în Johannesburg pentru a asista la un summit al Uniunii Africane fără să fie deranjat de autorităţile sud-africane. Deşi căutat de CPI pentru prezumptive crime de război, crime contra umanităţii şi genocid în Darfour, al-Bashir a fost autorizat să plece din ţară, deşi un tribunal local a ordonat autorităţilor să fie arestat.
Un document prezentat la ONU la 19 octombrie, arată că „Republica Africa de Sud a constatat că obligaţiile sale în ce priveşte rezolvarea paşnică a conflictelor adesea sunt incompatibile cu interpretarea dată de CPI“.