La un an de la debutul conflictului din Ucraina, în cadrul căruia peste 5.000 persoane şi-au pierdut viaţa, Occidentul încă nu poate descifra tactica preşedintelui rus, Vladimir Putin. Toate eforturile diplomatice ale UE şi ale SUA nu au dus la atenuarea crizei. Dimpotrivă. Putin acceptă discuţii pentru pace, semnează acorduri, promite, dar nu respectă nimic.Revine la Moscova, acuză Occidentul că plănuieşte detronarea lui, declară NATO principala ameninţare la securitatea Rusiei şi, clandestin, continuă planul de rupere a estului Ucrainei după ce a răpit Crimeea. Cine urmează?
Planul lui Putin pentru Ucraina este în derulare şi funcţionează implacabil, indiferent de apelurile occidentalilor. Eforturile diplomatice ale cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui francez Francois Hollande pentru pace în estul ucrainean şi evitarea unui „război total” au fost aruncate în aer de liderul rus, care, în pofida semnăturii puse pe acordurile de la Minsk, a lăsat separatiştii pro-ruşi să continue luptele violente contra armatei ucrainene după data pe care o anunţase pentru încetarea focului. Totodată, din Rusia au continuat să intre în Ucraina armament greu, instalaţii militare sofisticate şi combatanţi.
Cât valorează promisiunile liderului de la Kremlin?
Occidentalii sunt perplecşi în ce priveşte adevăratele intenţii ale lui Putin, ale cărui acte îi dezmint constant faptele. Promisiunile sale de la Minsk pentru pacea în Ucraina au fost dezminţite, iar marţi a cerut ca Ucraina să se recunoască învinsă şi armata ucraineană să părăsească Debalţevo dacă vor să rămână în viaţă. Plecaţi din Debalţevo, a cerut Putin care neagă de luni de zile că ar fi implicat în criza din Ucraina, unde armele şi combatanţii săi sfârtecă civili şi distrug oraşe. Putin nu renunţă la controlul estului ucrainean şi preluarea de către rebelii pro-ruşi a oraşului Debalţevo, important nod feroviar ce face legătura cu Rusia este o înfrângere dură pentru Kiev. Nu putem uita scenariile liderului de la Kremlin pentru Georgia, când după un raid militar de câteva zile a obţinut Ossetia de Sud, sau cel pentru Crimeea, când „omuleţii verzi” au invadat peninsula ucraineană Crimeea şi apoi Putin a „cules-o” printr-un soi de referendum. Toate operaţiunile le consideră normale întrucât au avut loc în teritorii ale fostului imperiu sovietic, a cărui cădere o digeră foarte greu şi la a cărui refacere visează de ani buni.
Când Francois Hollande a făcut escală la Moscova, revenind dintr-o vizită în Kazakhstan, preşedintele rus i-a spus că nu doreşte anexarea Donbasului şi a afirmat că vrea respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, a negat că a trimis soldaţi pentru susţinerea separatiştilor în timp ce în Rusia îi reduce la tăcere pe cei care denunţă reîntoarcerea militarilor în sicrie.
Comportament deviant?
Un raport al Pentagonului a dezvăluit că preşedintele rus, Vladimir Putin ar prezenta „o formă de autism care îi afectează toate deciziile”, sindromul Asperger, care îl determină să exercite un „control maxim” asupra propriei persoane atunci când traversează o criză. În The Independent, Joan Smith consideră că preşedintele rus este un „psihopat periculos”. Un război secret în Ucraina, asasinarea opozanţilor la Londra, incursiuni în spaţiile aeriene ale altor state, submarine strecurate în apele Suediei, toate dovedesc agravarea comportamentului său.
În timp ce organizaţia extremistă Statul Islamic este responsabilă de un număr enorm de victime, războiul jihadiştilor a făcut o favoare guvernului rus, deturnând atenţia opiniei internaţionale de la o serie de atrocităţi. Tradiţia rusă a războiului secret datează de demult şi responsabilii de la Kremlin recurg la procesul negărilor repetate care sunt, de fapt, minciuni mascate. Soldaţii ruşi morţi pe frontul din estul Ucrainei sunt readuşi în ţara-mamă şi trimişi familiilor fără nicio informaţie privind locul unde au fost ucişi. Kremlinul a negat mereu orice implicare în criza ucraineană, dar 10 paraşutişti ruşi au fost capturaţi în Ucraina, în august. Mama unuia dintre ei, al cărui trup a fost adus în Rusia cu picioarele rupte, a declarat că fiul îi dăduse un telefon pentru a-i spune că unitatea lui fusese desfăşurată în Ucraina.
Fapte similare s-au comis şi în timpul celui de al doilea război cecen, când ziarista Anna Politkovskaia interoga mame îndoliate şi scria ceea ce se petrece în realitate. Ce a urmat, ştie toată lumea. Jurnalista a fost asasinată la Moscova, de aniversarea preşedintelui Puțin, în 2006, cu o lună înaintea uciderii la Londra, cu poloniu radioactiv, a fostului spion rus, Alexandre Litvinenko, cunoscut opozant al liderului moscovit. Litvinenko lucra cu serviciul britanic MI6 şi pregătea o carte în care îl acuza pe omul forte al Rusiei de implicare în acte criminale şi de legături cu cea mai mare organizaţie criminală rusă din Europa. Justiţia britanică a deschis o anchetă publică asupra morţii acestuia, descrisă ca „un act de terorism nuclear pe străzile unui mare oraş”. Ben Emmerson, avocat eminent, reprezentant al văduvei lui Litvinenko şi care a avut acces la documente ale serviciilor secrete americane, a declarat în prima zi a procesului că asasinarea fostului spion rus duce direct la Putin şi a promis că în cursul anchetei „va dovedi că acesta este un criminal vulgar deghizat în şef de stat”.
Obsesia secretului
O altă trăsătură stranie a liderului rus este păstrarea intimităţii familiei sale, inclusiv a fiicelor. Totul ascuns în umbră, aşa cum a învăţat la şcoala spionajului KGB – de la familie, la disidenţă, până la războaie şi relaţii secrete cu foştii agenţi ai STASI din Germania. Alexei Navalnîi, principalul opozant al lui Putin, arestat la domiciliu şi supus unui proces de fraudă fiscală, o manevră politică de defăimare a disidenţei, a dezvăluit numele de familie folosit de una din cele două fiice ale liderului rus, un secret pe care preşedintele îl păstrează de ani de zile.
Potrivit The Independent, Putin nu vorbeşte aproape niciodată despre viaţa sa privată, cu excepţia anunţării în iunie 2013 a divorţului său de Ludmila, mama celor două fiice ale sale. Alexei Navalnîi a încălcat „omerta” pe pagina sa de Facebook şi a publicat numele folosit de fiica mai mică a lui Putin – Ekaterina Tihonova. Tânăra de 28 ani, discretă, face parte din Consiliul ştiinţific al Universităţii din Moscova şi lucrează pentru grupul RBC, care deţine şi un canal de televiziune. Un apropiat din facultate a confirmat informaţia pentru Reuters, cerând anonimatul. Ea gestionează un proiect de 1,7 miliarde dolari de construire a unui „Silicon Valley” cu baza la Universitatea din Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a asigurat că nu ştie cine este Ekaterina Tihonova. „Nu este treaba mea. Eu lucrez cu preşedintele, nu cu copii săi”.
Fiica cea mare, Maria, 29 ani, trăieşte în Olanda. Anul trecut, primarul din Voorschoten – unde ea ocupă, alături de companionul ei olandez, un penthouse estimat la peste trei milioane dolari – a declarat că tânăra femeie a fost constrânsă să părăsească ţara după doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines de un tir al rebelilor ucraineni pro-ruşi. Printre cei 298 de pasageri majoritatea erau olandezi. La scurt timp, edilul a retractat declaraţia.
Tot la secret se află şi Alina Kabaeva, tânăra care îşi împarte viaţa de mai mulţi ani cu preşedintele rus. Medaliată olimpică la gimnastică ritmică la Jocurile Olimpice din 2004 de la Atena, ea s-a alăturat toamna trecută National Media Grup, al cărui proprietar Iuri Kovalciuk, este un apropiat al lui Putin. Timp de şase ani, ea a fost deputat al Rusiei Unite, partidul lui Vladimir Putin.
