Statele Unite nu vor să își interzică dreptul de recurge primele la arma nucleară în cazul unui conflict, a afirmat marți șeful Pentagonului, Ashton Carter, în vizită la un sit american de cercetări nucleare militare, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Dintre puterile nucleare, China de exemplu s-a angajat să nu utilizeze niciodată prima arma atomică.Statele Unite însă, și aliații lor din NATO, nu vor să renunțe la această opțiune, a spus Ashton Carter.
Menținerea posibilității de a trage primii „este politica noastră de multă vreme și face parte din planurile noastre de viitor”, a declarat secretarul american al apărării la baza aeriană Kirtland (New Mexico, sud-vest), care adăpostește centrul de cercetări atomice.
Zvonuri la Washington i-au atribuit președintelui american, Barack Obama, intenția de a face o declarație de renunțare la prima lovitură.
În 2009, liderul de la Casa Albă a menționat la Praga, într-un discurs rămas celebru, atașamentul său la o lume fără arme nucleare.
Chestiunea primei lovituri a fost ridicată luni seară de Lester Holt, prezentatorul primei dezbateri televizate la care au participat candidații la Casa Albă Hillary Clinton și Donald Trump.
Niciunul dintre ei nu a formulat însă un răspuns clar, Donald Trump răspunzând prin fraze ambigue, iar Hillary Clinton evitând chestiunea.
Marți, doi parlamentari democrați au depus un proiect de lege care va interzice președintelui american să lanseze o primă lovitură nucleară fără să fie adoptată mai întâi o declarație de război de către Congres.
„Riscul unui război nuclear amenință grav supraviețuirea speciei umane. Din nefericire, neexcluzând să fie primele care utilizează arma atomică, Statele Unite sporesc riscul unei escaladări nucleare involuntare”, a afirmat senatorul democrat Edward Markey, autor al proiectului legislativ alături de reprezentantul democrat Ted Lieu.
„Președintele nu ar trebui să utilizeze armele nucleare, cu excepția unui răspuns la un atac nuclear”, a mai spus senatorul.
