Statele Unite vor continua să își întărească prezența militară în Europa conform planului, indiferent de care vor fi intențiile președintelui ales Donald Trump, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Peter Cook, informează AFP, citat de Agerpres.
„Executăm planurile aşa cum au fost ele concepute împreună cu aliaţii noştri din NATO. Lăsăm următoarea administraţie să-şi prezinte alegerile în ceea ce priveşte politicile,” a declarat oficialul.
În luna ianuarie, președintele ales Donald Trump va fi învestit în funcție. Alegerea sa a stârnit neliniște în Europa, în condițiile în care, în timpul campaniei, a precizat că Statele Unite vor fi active în NATO doar în anumite condiții.
În lua februarie, SUA urmează să desfășoareo brigadă de luptă suplimentară în Europa, ceea ce va spori la trei numărul unor astfel de brigăzi pe Bătrânul Continent. Brigada americană își va începe desfășurarea printr-un exercițiu în Polonia, după care vor fi trimise companii în Bulgaria, România și republicile baltice, potrivit Pentagonului.
Întrebat despre o eventuală posibilitate ca actualul șef al Pentagonului să rămână în postul său după preluarea puterii de către Trump, Cook a refuzat orice comentariu referitor la situații „ipotetice”. „Ministrul Apărării se concentrează pe responsabilitățile actuale și dorește să-l slujească pe președintele Obama până la încheierea mandatului său”, a precizat Cook.
În luna iulie, Donald Trump declara că, în cazul în care va ajunge președinte, va lua o serie de măsuri care vizează Alianța Nord-Atlantică, informează Agerpres. Astfel, el a ridicat noi semne de întrebare privind angajamentul său de a apăra automat aliaţi NATO în cazul în care aceştia sunt atacaţi, spunând că mai întâi va analiza contribuţia lor la Alianţa Nord-Atlantică. Trump a reiterat poziţia sa naţionalistă care i-a marcat candidatura până acum, spunând cum îi va obliga pe aliaţi să împartă costurile cu apărarea acoperite timp de decenii de SUA, că va anula tratate vechi pe care le consideră nefavorabile şi că va redefini ce înseamnă a fi partener al SUA.
El a mai precizat că restul lumii va învăţa să se adapteze la noua sa abordare. „Aş prefera să pot să continui” acordurile existente, a spus Trump, dar numai dacă aliaţii nu vor mai profita de ceea ce el consideră că a fost o perioadă de generozitate a Americii şi despre care consideră acum că nu mai este sustenabilă.
La acel moment, Trump a subliniat că va promova tema „America în primul rând”, sloganul său din ultimele luni, şi că este dispus să renunţe la Acordul Comercial de Liber Schimb cu Mexic şi Canada dacă nu va putea negocia obţinerea unor condiţii mai bune. El a pus la îndoială inclusiv chestiunea dacă, în calitate de preşedinte, ar extinde automat garanţiile de securitate care le oferă celor 28 de state membre ale NATO asigurarea că forţa armatei SUA poate veni în ajutorul lor la nevoie.
Întrebat, de exemplu, despre acţiunile ameninţătoare ale Rusiei la adresa ţărilor baltice, printre cele mai noi state membre ale NATO, Trump a spus că, dacă Rusia le va ataca, atunci el va decide să le vină în ajutor numai după ce va analiza dacă aceste naţiuni „şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de noi”. El a recunoscut că abordarea sa în relaţia cu aliaţii şi adversarii SUA este radical diferită de tradiţia Partidului Republican, ai cărui candidaţi, de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au presat aproape întotdeauna pentru o abordare internaţionalistă în care America este garantul păcii, „naţiunea indispensabilă”.
„Nu mai suntem ca acum 40 de ani”, a spus Trump, respingând comparaţiile între abordările sale faţă de ideea de lege şi justiţie şi afaceri globale cu cele ale lui Richard Nixon. Reiterând avertismentul său că SUA îşi vor retrage trupele desfăşurate în lume, el a afirmat că Washingtonul „cheltuieşte o avere pe armată şi pierde 800 de miliarde de dolari”, invocând pierderile din comerţ ale Americii. „Nu îmi sună a lucru inteligent”, a subliniat el.
Trump a definit interesele globale ale Americii aproape numai în termeni pur economici. Rolurile Americii de garant al păcii, de sursă de descurajare nucleară în faţa unor adversari precum Coreea de Nord sau de susţinătoare a drepturilor omului au fost reduse rapid la chestiuni legate de beneficii economice pentru SUA.
