Criza dintre Iran şi Arabia Saudită, doi actori majori în sectorul petrolului, s-a repercutat asupra preţului aurului negru. Luni, preţurile au crescut brusc după un week-end de tensiuni.
Arabia Saudită a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul, duminică, 3 ianuarie, după incendierea şi distrugerea parţială a ambasadei sale din Teheran şi după o manifestaţie violentă în faţa consulatului din oraşul Mach-had. Ministrul saudit de Externe, Abdel Al-Joubeir, a anunţat că personalul diplomatic iranian trebuie să părăsească ţara în termen de 48 ore. El a motivat decizia Riadului, o premieră după 1988, prin „lunga istorie de violare a misiunilor diplomatice străine” în Iran şi a acuzat ţara că furnizează arme explozive celulelor teroriste din regat. Duminică seară, familiile diplomaţilor saudiţi, plecaţi din Teheran cu avionul, au fost primite în Dubai. După Arabia Saudită, Bahrein a anunţat luni ruperea relaţiilor diplomatice cu Iranul.
Noua criză între regatul saudit sunnit şi Iranul şiit a izbucnit sâmbătă după execuţia opozantului şiit, şeicul Nimr Al-Nimr, şi a altor 46 persoane condamnate pentru „terorism”. Execuţia a provocat un război verbal între Teheran şi Riad şi manifestaţii de furie în comunitatea şiită din mai multe ţări, în principal în Iran, unde reprezentanţele saudite au fost atacate. Diplomaţia iraniană a reacţionat luni estimând că Arabia Saudită caută să agraveze „tensiunile şi confruntările” în regiune.
Reacţii
Reacţiile internaţionale s-au înmulţit luni pentru evitarea unei escalade între Riad şi Teheran, care ar fi prejudiciabile pentru tot Orientul Mijlociu. Rusia, prin vocea unui responsabil din Ministerul de Externe, a propus să joace un rol de „intermediar” între Iran şi Arabia Saudită. Germania a făcut apel ca cele două ţări să facă totul „pentru reluarea relaţiilor” şi a prevenit că „evoluţiile” în Arabia Saudită vor fi luate în considerare în deciziile exporturilor de arme spre această ţară. Având temeri privind o agravare a situaţiei, Statele Unite au cerut liderilor din Orientul Mijlociu „să ia măsuri pozitive pentru calmarea tensiunilor”.
Execuţia şeicului Al-Nimr a provocat manifestaţii de protest în Irak, Yemen, Liban, Bahrein, dar şi în Pakistan şi Caşmirul indian. Noi proteste erau programate luni în Irak, la chemarea şiitului radical, Moqtada Sadr. Luni în zori, două moschei sunnite din centrul Irakului au fost ţinta unor atentate cu bombă. Potrivit poliţiei şi medicilor, oameni în uniforme militare au detonat bombe în cele două moschei din regiunea Hilla, fiind rănite trei persoane.
Luptă pentru influenţa în regiune
Relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran au evoluat cu dificultate după revoluţia islamică iraniană din 1979. Cele două puteri sunt cel mai adesea în dezacord asupra crizei din regiune, în special cea din Siria, Irak şi Yemen şi se acuză că încearcă fiecare să-şi extindă influenţa.
Monarhia saudită nu putea ignora că execuţia lui Al-Nimr va provoca violente reacţii în lumea şiită. Ghidul Suprem al Republicii islamiste Iran, ayatollahul Ali Khamenei, care revendică un leadership asupra şiiţilor din întreaga lume, a denunţat execuţia şeicului Al-Nimr, dar s-a ferit să pronunţe ameninţări directe şi precise contra Riadului.
Atac organizat
Atacurile naţionaliste şi anti-arabe care au avut loc în Iran asupra ambasadei saudite din Teheran, sâmbătă, se pare că au fost organizate de elemente radicale afiliate miliţiilor populare iraniene, bassidi. Prin site-ul Internet „Ofiţerii războiului discret”, aceştia şi-au dat întâlnire sâmbătă seară în faţa ambasadei saudite. O primă manifestaţie, controlată de poliţie, a lăsat locul unui al doilea val, mai violent, care a penetrat în timpul nopţii în reprezentanţa diplomatică şi a incendiat-o.
Potrivit Riadului, însărcinatul cu afaceri a încercat în van de mai multe ori să ia legătura cu Ministerul iranian de Externe. Diplomaţii nu se mai aflau în clădire şi în locul lor, militanţii radicali iranieni, înarmaţi cu pietre şi cockteiluri Molotov, au intrat în birouri şi îşi postau fotografiile pe Twitter, înainte de a fi dispersaţi de forţele de ordine. Abia duminică după-amiază însărcinatul cu afaceri saudit a putut inspecta clădirile devastate şi jefuite. Acest asalt aminteşte de cel din 2011 contra ambasadei Marii Britanii, puţin după adoptarea sancţiunilor legate de programul nuclear iranian. Dar de această dată puterea de la Teheran a reacţionat rapid, calificând atacul ca fiind „nejustificabil în nici un mod şi care afectează chiar onoarea Iranului”. Au fost efectuate arestări şi asociaţia bassidi din opt universităţi a condamnat atacul şi noile manifestaţii. Iranul nu vrea să rişte, arată David Rigoulet-Roze, cercetător la Institutul francez de analiză strategică. După acordul nuclear internaţional încheiat în vară la Viena, Iranul are ambiţia să se reintegreze în comunitatea internaţională şi ştie că trebuie să respecte normele de bază.
