Europenii au încercat la ONU salvarea acordului nuclear iranian din 2015, faţă de care preşedintele american Donald Trump nu-şi ascunde ostilitatea, un text considerat crucial în lupta contra proliferării.
La ONU, Iranul şi-a apărat cauza în faţa SUA, tentate de o punere în discuţie a acordului nuclear iranian încheiat cu Teheranul sub preşedinţia lui Barack Obama, cu riscul unei noi crize, într-un moment în care lumea încearcă împiedicarea Coreii de Nord să obţină arma atomică.
O confruntare a avut loc în cadrul unei reuniunii la New York a ţărilor semnatare ale textului istoric din 2015, în cadrul căreia a avut loc prima întâlnire între secretarul de Stat american, Rex Tillerson şi omologul său iranian, Mohammad Javad Zarif, după schimbarea administraţiei americane în ianuarie. Iar preşedintele iranian, Hassan Rohani a vorbit în faţa Adunării Generale a Naţiunilor Unite, a doua zi după discursul virulent al preşedintelui american, Donald Trump.
El a precizat că Teheranul „va replica cu determinare” oricărei violări a acordului şi a subliniat că Iranul nu a „înşelat pe nimeni” şi nu a fost lipsit de onestitate.
Acordul în pericol
Dincolo de atacurile verbale între cele două ţări, care au rupt relaţiile diplomatice în 1980, în joc se află soarta acordului încheiat la Viena, la 14 iulie 2015, de marile puteri (SUA, China, Rusia, Franţa, Marea Britanie, Germania) cu Teheranul după ani de negocieri dificile.
Practic, preşedintele Trump trebuie să „certifice” în Congres, până la mijlocul lui octombrie, că Teheranul îşi respectă angajamentele menite să garanteze natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. Un eşec ar deschide o perioadă de două luni în cursul cărora parlamentarii americani ar putea reimpune sancţiuni ridicate în cadrul acordului. Or, discursul său de marţi de la ONU lasă de înţeles că este tentat să „deşire”textul, cum a promis în campania sa pentru Casa Albă.
Acordul este unui din cele mai „oribile” încheiate vreodată de Washington, a afirmat Trump în faţa liderilor lumii, iar Tillerson a precizat că SUA nu vor rămâne în acord decât dacă sunt „introduse schimbări”, pentru că textul „trebuie cu adevărat să fie revizuit”. O revenire a sancţiunilor, casus belli pentru Teheran, riscă să arunce în aer un pact conceput pentru ridicarea lor progresivă, în schimbul angajamentului iranian de a nu se dota cu arma atomică. În afara susţinerii Israelului, SUA sunt izolate, cu atât mai mult cu cât Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), responsabilă cu verificarea respectării angajamentelor Iranului, a susţinu mereu că Teheranul le respectă.
Partea iraniană susţine textul, refuză orice negociere şi este susţinută de europeni şi de secretarul general al organizaţiei mondiale, Antonio Guterres „Acordul nu aparţine unei ţări sau alteia, el aparţine comunităţii internaţionale” a declarat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
Europenii încearcă să convingă Washingtonul să nu amestece politica nucleară iraniană cu alte nemulţumiri faţă de Iran, cum ar fi programul său balistic şi destabilizarea regiunii. Preşedintele francez, Emmanuel Macron a propus „adăugarea a doi sau trei alţi piloni” pentru a răspunde la preocupările americanilor. „Unul pentru un control mai bun al rachetelor balistice şi activităţilor balistice, care nu sunt acoperite de acordul din 2015; un al doilea pentru după 2025, acordul neacoperind situaţia după acest an şi al treilea pentru deschiderea discuţiilor cu Iranul asupra situaţiei actuale în regiune”.
SUA acuză Republica islamică şiită că violează spiritul textului acordului şi îşi extinde influenţa destabilizatoare în regiune, în Siria, în Liban sau în Yemen. „Liderii iranieni vor să utilizeze acordul nuclear pentru a lua lumea ostatică” acuza ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley.
