Pentagonul are în vedere trimiterea de nave şi avioane pentru „asigurarea liberei navigaţii“ în jurul insulelor construite în ultimul timp de China în jurul Arhipelagului Spratleys, în Marea Chinei de Sud. Beijingul se declară „foarte preocupat“.
Beijing a condamnat cu fermitate, miercuri, un plan american ce prevede trimiterea de avioane şi nave ale Marinei în apropierea insulelor contestate din Marea Chinei de Sud. Şase state – Sultanatul Brunei, China, Malaysia, Filipine, Taiwan şi Vietnam reclamă în Marea Chinei de Sud insule, recife şi atoli cu apele aferente. China îşi bazează revendicările pe hărţi din anii 1940. Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a cerut angajaţilor ministerului să lucreze la mai multe opţiuni, printre care cea de trimitere de nave şi avioane militare la cel puţin 12 mile nautice (22 km), limita apelor teritoriale definită de ONU, de aceste recifuri artificiale, iniţiativă care enervează Beijingul, care intenţionează să-şi extindă influenţa asupra acestei regiuni disputate. Un responsabil american declara pentru Wall Street Journal că „studiem modul de asigurare a libertăţii de navigaţie în această regiune crucială pentru comerţul mondial”.
Decizia urmează să fie validată de Casa Albă, dar China este „viu preocupată” de proiectul american, potrivit ministerului chinez de Externe. Această desfăşurare militară ar intra în cadrul operaţiunilor purtate regulat de armata americană în numele libertăţii de navigaţie. Aceste operaţiuni au implicat anul trecut 19 ţări, între care China, dar nu şi insulele Spratleys. Imagini satelitare din martie trecut demons-trează că statul chinez a efectuat lucrări de reabilitare pe şapte dintre aceste insule şi construieşte o pistă de aterizare, şi a început lucrări pentru o nouă pistă de aerodrom pe altă insulă. Într-un raport recent asupra puterii militare chineze, ministerul american al Apărării acuză China că şi-a crescut masiv prezenţa pe aceste insule şi construiesc insule artificiale într-un ritm fără precedent.
Pentagonul estimează că aceste lucrări au permis Chinei să îşi multiplice cu 400 suprafeţele pe care le ocupa, trei sferturi din 800 ha fiind câştigate de China din ianuarie 2015. În 2013, SUA şi Japonia au protestat contra instalării de către Beijing a unei zone aeriene de identificare – ZAI – în Marea Chinei de Est ce cuprindea şi un arhipelag revendicat de Tokio. SUA au răspuns trimiţând bombardiere B-52 să survoleze zona. Manevrele propuse de Pentagon şi răspunsul rapid al Chinei dezvăluie miza într-o confruntare regională deja tensionată pe tema cine controlează apele contestate.
Tensiune în regiune
Deocamdată, în afara Filipinelor, celelalte state îşi controlează iritarea dar în privat, numeroşi diplomaţi şi lideri din regiune declară că sunt îngrijoraţi de impactul potenţial destabilizator al unei confruntări între Washington şi Beijing. Cea mai mare preocupare pentru unele dintre statele regiunii este că eforturile americane pentru asigurarea libertăţii de navigaţie în regiune ar putea fi interpretate de China ca un efort de a bloca influenţa crescândă a Beijingului, ceea ce ar putea agrava tensiunile.
Ministrul australian de Externe, Julie Bishop, a declarat că momentan Canberra nu ia parte la competiţia revendicativă teritorială în Marea Chinei de Sud, dar rămâne în contact direct cu SUA în ce priveşte tensiunile regionale. Expansiunea Chinei asupra insulelor din Marea Chinei de Sud pune Canberra într-o poziţie inconfortabilă, între Washing-ton, aliatul de lungă vreme în materie de securitate, şi China, principalul său partener comercial. Ministerul de Externe al Coreii de Sud a exprimat speranţa că ASEAN şi China vor fi de acord asupra unui cod de conduită în Marea Chinei de Sud, o rută maritimă importantă şi un element foarte important pentru Coreea de Sud, care depinde de comerţ.
Japonia şi Filipine, care şi-au întărit relaţiile de securitate în faţa agresiunii militare a Chinei, au început marţi un exerciţiu naval comun în Marea Chinei de Sud, în apele de la vest de Manilla, unde Japonia a trimis două distrugătoare.
Jocul democraţilor
Democraţii din Senatul american au blocat un proiect economic dorit de preşedintele Barack Obama, anume cel de liber-schimb cu regiunea Asia-Pacific, ce i-ar fi conferit preşedintelui autoritatea pentru facilitarea acordurilor comerciale de către Congres şi a forţat Administraţia şi liderii republicani să se regrupeze asupra politicii comerciale. Opoziţia a venit din toate cele patru colţuri ale Partidului Democrat. O lovitură pentru preşedintele Obama, care a reechilibrat politica în sensul că pentru SUA regiunea Asia-Pacific este un pilier esenţial, pentru a face faţă ascensiunii puterii Chinei.
Acţiunea Senatului nu este ultimul cuvânt asupra avansării acordurilor comerciale, pentru că majoritatea senatorilor sunt suspectaţi că favorizează accelerarea Parteneriatului Trans-Pacific, marele acord comercial între SUA şi 11 ţări din Pacific, al cărui drum ar fi facilitat de o legislaţie accelerată. Marţi seară, democraţii au propus deja un mijloc de a reface fisura. Senatul are o istorie lungă ca bastion al susţinerii acordurilor comerciale şi Administraţia Obama a lucrat intens după vot pentru a repara daunele. Preşedintele s-a întâlnit cu un grup de senatori democraţi, pentru discutarea căii de urmat pentru adoptarea proiectului de lege.
Responsabili americani declară că planurile Pentagonului pentru Marea Chinei de Sud au în vedere cum să apere libertatea de navigaţie într-o zonă esenţială pentru comerţul mondial.
