America abia iese din focul alegerilor. Rusia este în focul pregătirilor de război.
În acest context, apar din nou în actualitate cablogramele publicate de WikiLeaks în 2010, privind planurile de război dintre Moscova şi Organizaţia nord-atlantică, pentru a apăra țările baltice.
Din punct de vedere al relației SUA cu NATO, indiferent de rezultatul alegerilor de la Washington, se așteaptă ca America să-și onoreze angajamentele militare. Iar când este vorba de angajamente militare, Kremlinul invocă documentele publicate de WikiLeaks. Și se pregătește intens pentru a-și păstra pozițiile câștigate prin forță, întărind forțele din Crimeea, sprijinind rebelii pro-ruși din Ucraina și susținând regimul criminal al lui Bashar al-Assad, care-i permite baze militare permanente, aproape de bazinul mediteranean de gaze.
Planurile de război ale NATO, publicate de WikiLeaks acum şase ani, indicau nouă divizii din SUA, Marea Britanie, Germania și Polonia, ce puteau fi desfășurate imediat în cazul unei invazii în Țările Baltice. Anumite porturi din Germania și Polonia erau alese pentru a găzdui nave de război americane și britanice, pregătite să intre în luptă.
Planurile de război ar fi fost concepute după conflictul ruso-georgian din august 2008. Guvernele din Letonia, Estonia și Lituania, țări membre NATO, au început să facă lobby în SUA pentru a se elabora o strategie viabilă de apărare a acestora, în cazul în care vor fi atacate de Rusia. Documentele publicate de WikiLeaks arată, gradual, cum s-a elaborat strategia de război, pornind de la cererile Țărilor Baltice, până în ianuarie 2010, când planul NATO de desfășurare a forțelor a fost aprobat în secret.
NATO începe din ianuarie 2017 desfășurarea de trupe
Într-o cablogramă din octombrie 2009, ambasadorul american la NATO, Ivo Daalder, nota că „președintele Barack Obama și secretarul de stat, Hillary Clinton, și-au dat deja acordul în sprijinirea acestor planuri“. Ivo Daalder sublinia că mai multe țări NATO se opun să se facă referire direct la Rusia ca să nu se ajungă la un nou Război Rece.
Până la urmă, s-a căzut la înțelegere că strategia NATO a fost elaborată ca „planuri generice“ pentru apărare în cazul unei agresiuni, care se pot aplica și pentru Statelor Baltice. De fapt, era un plan conceput pentru Polonia, extins, la sugestia Germaniei, și pentru statele baltice, și aprobat de NATO la 22 ianuarie 2010, fără să se anunțe nimic oficial. O cablogramă din 26 ianuarie, semnată de Hillary Clinton, anunța toți ambasadorii americani din țările membre NATO și pe cel de la Moscova să păstreze secret strict asupra înțelegerii. „Aceste planuri militare sunt clasificate ca SECRET NATO“, se nota în cablogramă.
Kremlinul este îngrijorat pentru că NATO chiar pare a se ține de înțelegerea din 2010 și se pregătește să desfășoare o forță de 4.000 de soldați la granița cu Rusia, de la începutul anului viitor, susținută de o forță de intervenție rapidă de 40.000 de soldați. Este cea mai mare desfășurare de forțe de la Războiul Rece. 40.000 de soldați pot fi desfășurați oriunde în lume în 5 – 30 de zile.
Componența unităților „Vârf de lance“ poate fi stabilită în 48 de ore. România intră în planurile NATO, nu numai cu scutul antirachetă, dar și cu avioane de luptă trimise de Marea Britanie.
