Alegătorii moldoveni au salvat majoritatea pro-europeană de la Chişinău, dar victoria neconvingătoare a coaliţiei nu rezolvă nici parcursul european al Moldovei şi nici reducerea influenţei Rusiei în politica de la Chişinău. În cazul în care coaliţia pro-europeană continuă cu aceeaşi guvernare coruptă, data viitoare s-ar putea să găsească porţile Europei închise.
Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a emis ieri un comunicat în care susţine că “de-a lungul întregii zile de ieri (duminică – n.r.) și în cursul zilei de astăzi, am urmărit desfăşurarea alegerilor generale din Republica Moldova şi numărătoarea voturilor. Împreună cu toţi românii, am fost şi eu alături de cetăţenii Republicii Moldova în acest moment crucial pentru ţările noastre şi pentru întreaga regiune. Am mai multe motive de satisfacţie. Întâi de toate, m-am bucurat să văd că alegerile s-au desfăşurat în liniște și cu respectarea deplină a standardelor democratice în materie. În acest sens, felicit Guvernul de la Chișinău pentru felul exemplar în care a organizat acest scrutin. Cel mai important motiv de satisfacție provine însă din rezultatele care se prefigurează. Ele confirmă anticiparea noastră despre faptul ca majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își dorește o continuare accelerată a parcursului european al țării lor. Din punctul meu de vedere, rezultatul alegerilor este limpede: electoratul își dorește un guvern reformist, decis să continue efortul de modernizare în sens european a Republicii Moldova. Creșterea economică, reforma justiției și lupta împotriva corupției, protecția familiei și a celor dezavantajați, integrarea deplină în viața publică a minorităților naționale, creșterea calității învățămantului și independența energetică, iată doar câteva din punctele esențiale care trebuie să treacă de pe agenda cetățeanului pe lista de priorități a noului Guvern.
Adresez felicitările mele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, partenerul nostru în marea familie a popularilor europeni. Felicit, de asemenea, Partidul Liberal pentru succes. Mă adresez, în fine, Partidului Democrat din Moldova cu același mesaj de felicitare și solidaritate. Acestor partide le revine răspunderea de a continua, într-un ritm încă mai dinamic, drumul Republicii Moldova către Europa unită”. Preşedintele Iohannis a dorit să transmită un mesaj de susţinere pentru noua coaliţie şi nici un alt preşedinte român responsabil nu ar fi declarat altfel, dar adevărul este că rezultatul alegerilor de duminică este oricum, numai limpede nu, iar organizarea nu a fost nici ea cea mai democratică posibilă.
Cifre şi majorităţi
Ieri după-amiază, după numărarea a aproape 98% din voturi, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon, a obţinut 21,14% din voturi, Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat, 19,63%, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, al lui Vladimir Voronin, 17,89%, Partidul Democrat din Moldova, al lui Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc, 15,76% şi Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, 9,46%. Acestea sunt cele cinci partide care au reuşit să treacă pragul de 6% pentru intrarea în Parlamentul de la Chişinău. Distribuţia mandatelor în Legislativul de 101 fotolii permite partidelor care au format Alianţa pentru Integrare Europeană – PLDM, PDM şi PL – să păstreze o majoritate confortabilă de 55-56 de mandate la 44-45, ceea ce le va permite să păstreze guvernarea, dar nu le va permite să numească un preşedinte, ales, potrivit Constituţiei, cu 61 de voturi. Ceea ce poate constitui o sursă de instabilitate, cum s-a întâmplat şi până acum, pentru că Parlamentul trebuie dizolvat după trei tentative nereuşite de alegere a unui preşedinte. Dacă partidele rămân cantonate în tranşee, atunci acest deznodământ este inevitabil, dar de obicei apar radicali liberi dispuşi să negocieze voturile.
Trebuie remarcat, de asemenea, că, deşi majoritatea parlamentară este una destul de sigură, ea nu reflectă şi majoritatea opţiunilor populare din Moldova. Lăsând deoparte faptul că rata de participare s-a aflat în jurul a 56%, dintre voturile acordate, 5% au fost obţinute de Partidul Comunist Reformator şi aproape 3,3% de Blocul electoral alegerea Moldovei – Uniunea Vamală (adică direcţia Rusia), care împreună ar fi adus încă aproape 9% din voturi taberei pro-moscovite la un prag de 3%. Ca să nu mai vorbim de partidul omului de afaceri sau mafiotului Renato Usatîi – Patria –, împiedicat în ultima clipă să participe la alegeri de către Curtea Constituţională pentru că ar fi primit finanţări din străinătate, acuzaţii probabil perfect reale, dar care nu au fost confirmate niciodată de o instanţă. Ceea ce ar ridica întrebări asupra corectitudinii şi caracterului democratic dacă nu ar şti toată lumea cine se află, de fapt, în spatele acestor partide.
Mâna Rusiei
Cea mai spectaculoasă cădere este a comuniştilor lui Voronin, care au ajuns, de la aproape 50% la ultimele alegeri, la mai puţin de 20 de procente acum. Acest lucru se datorează abordării diferite pe care Moscova a mizat la aceste alegeri, unde vedetele au fost socialiştii lui Dodon şi Patria lui Usatîi. Dodon şi-a făcut campanie antieuropeană directă împânzind Moldova cu afişe în care apare cu Putin şi sub care scrie „împreună cu Rusia” şi a beneficiat de o mediatizare entuziastă din partea mass-media de limbă rusă. La fel şi Usatîi. Sondajele dădeau ambele formaţiuni înainte cu câteva zile de alegeri în jur de 8-9 procente, care s-au dovedit a fi subevaluate, având în vedere scorul neaşteptat obţinut de socialişti. Calculul lui Putin şi al Kremlinului a fost să mizeze pe mai multe partide şi figuri relativ noi decât pe bătrânul miliţian Voronin şi a fost foarte aproape să-i iasă. Dacă punem şi celelalte formaţiuni proruse care nu au intrat în Parlament, reiese că jumătate, dacă nu mai mult din politica de la Chişinău este influenţată direct de Moscova.
Corupţia şi jocul la două capete
Putin are însă la îndemână şi alte arme în afara banilor şi propagandei. O armă mai subtilă este corupţia, iar coaliţia proeuropeană a dovedit că este pe măsura comuniştilor în materie de corupţie. Din acest motiv, votul pro-european nu a fost unul entuziast pentru că moldovenii au început să devină sceptici că pot ajunge în Europa cu Plahotniuc, Filat, Lupu şi Leancă, un premier care, deşi liberal, n-a avut nici o reţinere să-i acorde sprijinul în persoană candidatului Victor Ponta şi care ar trebui să plătească politic pentru această gafă. Corupţia face guvernul moldovean vulnerabil la influenţa insidioasă a Rusiei şi toată lumea ştie acest lucru, de la Chişinău la Bucureşti şi Bruxelles. Necesitatea reformelor anticorupţie este subliniată atât de oficialii europeni, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis în mesajul său, dar până acum guvernanţii au făcut puţin în acest sens, bazându-se pe faptul că nici Uniunea Europeană, nici România nu-şi permit o Moldovă ostilă şi pro-rusă la graniţele lor în condiţiile crizei ucrainene. Dar acest joc dublu nu mai poate dura mult, nici în interiorul Moldovei, nici în relaţia cu Uniunea Europeană.
