Elveţia a plasat sub sechestru banii transferați în băncile țării de marii infractori ai lumii. Câte miliarde au fost sechestrate? Tribune de Geneve nu a obţinut cifra globală.
Consiliul federal elvețian a aprobat intrarea în vigoare a unei legi care permite ca banii potentaţilor să poată fi blocaţi mai eficient de la 1 iulie. Chiar înaintea căderii unui tiran cleptoman, justiţia elvetică va putea sechestra averile acestuia. Este vorba despre legea asupra blocajului şi restituirii valorilor patrimoniale de origine ilicită a persoanelor expuse politic în străinătate.
Această lege constituie o mică revoluţie pentru numărul unu mondial al gestionării averilor. Şi Elveţia ar putea chiar să transmită statului implicat informaţii, în special bancare, pentru a-l ajuta să depună cereri corecte. Ordonanţele privind blocarea averilor ex-preşedinţilor tunisian, Ben Ali, egiptean, Hosni Mubarak şi ucrainean, Viktor Ianukovici au fost aranjate pentru a răspunde noii legi.
Actul normativ va fi aplicat în situaţii în care lideri străini s-au îmbogăţit asumându-şi valori patrimoniale prin acte de corupţie sau alte crime înainte de a fi deturnate spre Elveţia. Trebuie ca statul în discuţie să cunoască o corupţie manifestă şi ca interesele elveţiene să fie în joc. Condamnarea prealabilă a dictatorului nu va fi necesară.
Îngheţarea fondurilor va fi posibilă pentru potentaţii în funcţie dacă schimbarea guvernului este inevitabilă. Dacă statul de origine este în faliment, guvernul va putea îngheţa banii în vederea unei proceduri de confiscare. Şi va fi posibilă declanşarea unei proceduri administrative în faţa tribunalelor din Elveţia pentru confiscarea valorilor deja blocate. Scopul este de a evita remiterea banilor unui potentat din cauza eşecului unei cereri de ajutor judiciar.
Restituirea banilor se va face prin programe de interes public pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei ţării de origine. În ultimii 15 ani, Elveţia a putut restitui 1,8 miliarde franci din sumele furate de dictatori sau traficanți. De câţiva ani, ţara băncilor a remis Filipinelor banii lui Marcos (684 milioane dolari), Nigeriei banii lui d’Abacha (700 milioane dolari), ai lui Salinas Mexicului (74 milioane). De acum, Elveţia speră să acţioneze mai bine şi mai rapid în ce priveşte înapoierea miliardelor de franci elveţieni blocaţi după Primăverile arabe şi care privesc Egiptul, Siria, Libia şi Tunisia. Sarcina s-ar putea să nu fie tocmai uşoară. De exemplu, în ce priveşte autorităţile libiene, cui ar trebui remisă averea clanului Gaddhafi? La Tripoli sau la Tobruk?
„Evident, legea merge în direcţia bună, dar rămâne prea restrictivă: se pot îngheţa fonsurile unui dictator doar dacă prăbușirea lui apare ca inexorabilă“, a precizat Olivier Longchamp, responsabil al departamentului fiscalitate şi finanţe internaţionale în ONG-ul elveţian Declaraţia de la Berna (care se va numi Public Eye).
Un seif cu 8 milioane de dolari
Justiţia elveţiană a cerut autorităţilor portugheze arestarea lui Antonio José da Silva Veiga. În momentul arestării, poliţia a pus mâna pe 8 milioane de dolari cash aflaţi într-un seif. Acest fost agent de jucători de fotbal se reciclase în lucrări publice şi negoţ cu petrol în Congo. Reprezentant al societăţii genoveze Atlantic International, José Veiga este un apropiat al lui Denis Christel Dassou Nguesso, fiul şefului statului, foarte activ în comercializarea petrolului congolez. Pentru ONG Declaraţia de la Berna, arestarea în Portugalia a unui om de paie în serviciul clanului preşedintelui Denis Sassou Nguesso ilustrează încă odată ajutorul logistic al Elveţiei contra corupţiei în una din ţările cele mai sărace de pe planetă.
Elveţia va presa statele G20 să ia măsuri similare, fără de care lupta împotriva corupţiei şi a spălării banilor va fi mai puţin eficientă şi va organiza la 12 decembrie o reuniune la Berna pentru studierea strategiei sale privind averile potentaţilor.
