În pofida acordurilor de pace Minsk 2, aplanarea conflictului nu părea a fi la ordinea zilei, luni, în Ucraina, unde tensiunile s-au concentrat în jurul oraşului-port strategic Mariupol, unde continuă masarea de trupe pro-ruse. Atentatul cu bombă de duminică de la Harkov împotriva participanţilor la o ceremonie ce marca moartea manifestanţilor din Piaţa Maidan din Kiev în urmă cu un an, atentat soldat cu trei morți, alimentează temerile că violenţa din estul Ucrainei s-ar putea extinde spre vest, dincolo de teritoriul actual deţinut de separatişti.
Atentatul cu bombă de la Harkov reprezintă o nouă lovitură pentru o încetare a focului şi aşa fragilă, semnată acum 12 zile şi destinată să pună capăt violenţei din estul ţării, unde separatiştii susţinuţi de Rusia au preluat recent controlul oraşului strategic Debalţevo. De altfel, Kievul a acuzat Moscova pentru acel atac, soldat cu trei victime, şi a afirmat că au fost arestaţi patru suspecţi înarmaţi şi instruiţi în Rusia. În acest timp, comandantul rebel Eduard Basurin a declarat că forţele sale ar fi început retragerea artileriei de pe linia frontului, o condiţie a încetării focului semnată la Minsk la începutul lunii. Acelaşi lucru l-a afirmat şi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andri Lisenko, potrivit căruia trupele guvernamentale vor retrage armele grele din liniile de front. În realitate, nici o parte nu a făcut vreo mişcare în sensul retragerii armelor grele.
După preluarea orașului Debalţevo de către separatişti, Kievul se teme că rebelii pro-ruşi ar putea pregăti o avansare spre vestul ţării. De altfel, masarea trupelor pro-ruse în jurul portului Mariupol este semn că se pregăteşte un atac menit să ocupe şi acest oraş, miză strategică ce ar permite deschiderea unei rute terestre directe între Rusia şi Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în martie. Agenţia rusă Ria a citat declaraţia de ieri a unui responsabil al securităţii ucrainene potrivit căruia „inamicul se concentrează în direcţia Mariupol. Sperăm că nu vor fi lansate acţiuni agresive contra poziţiilor noastre”.
Luptele din jurul orașului Mariupol exacerbează tensiunile şi occidentalii au avertizat în privința unei eventuale înăspriri a sancţiunilor luate deja contra Rusiei, iar SUA au menţionat posibilitatea unor sancţiuni „grave” în cazul degradării situaţiei în Donbas.
„Omuleţii verzi“, în ţările baltice?
Ministrul britanic al Apărării, Michael Fillon, a avertizat în legătură cu ameninţarea crescândă reprezentată de aventurismul militar al lui Vladimir Putin. Există „un pericol real şi imediat” ca Vladimir Putin să lanseze o campanie de atacuri secrete pentru destabilizarea ţărilor baltice pe flancul est al NATO, a declarat Michael Fillon. El consideră că Rusia ar putea testa din nou hotărârea sau nehotărârea occidentalilor folosind aceleaşi metode precum cele utilizate cu succes în Crimeea şi în estul Ucrainei – o campanie de infiltrare, de propagandă, trimiterea de forţe clandestine şi de atacuri cibernetice pentru inflamarea tensiunilor etnice în Letonia, Lituania şi Estonia. Ministrul britanic al Apărării a declarat, după înfrângerea trupelor ucrainene în Debalţevo, că este o violare a acordurilor Minsk 2. „Aceşti rebeli susţinuţi de ruşi folosesc lansatoare de rachete ruseşti, tancuri ruseşti, artilerie rusească, or nu poţi cumpăra acest material pe eBay. Trebuie să vină de undeva, vine din Rusia şi noi o ştim”.
Înainte, spre recrearea URSS
Revista Spectator demonstrează că Rusia s-a angajat într-o reală confruntare cu occidentalii profitând de slăbiciunea Europei şi a administraţiei Obama, având ambiţia redefinirii frontierelor şi schimbarea raportului de forţă creat acum 25 ani prin dispariţia URSS.
În acest sens, luna trecută, Duma a dat ordine Comisiei de Afaceri Externe să deschidă o anchetă pentru a şti dacă, în cadrul reunificării Germaniei, „anexarea” Germaniei de Est de către Germania de Vest era legală. „Am petrecut ultimul deceniu în dezbateri asupra Irakului, Iranului, Afganistanului şi nimic privind Rusia. Şi în acest timp Rusia a pus în lucru o mare strategie care vizează răpirea legitimităţii NATO, slăbirea UE, divizarea taberei occidentale şi ştergerea anilor 1990”, scrie Spectator.
Se ştie că Putin descria căderea URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”. În această logică, Kremlinul susţine toate tezele şi ideile opuse UE fie prin extrema dreaptă, fie prin extrema stângă şi nu este întâmplător că Rusia finanţează numeroase partide politice extremiste din Europa.
