Egiptenii s-au prezentat luni la urne pentru a vota un nou şef de stat, o cursă electorală pe care fostul şef al armatei, Abdel Fatah al-Sissi, o va câştiga cu uşurinţă. Fără prea mari surprize, mareşalul al-Sissi va câştiga scrutinul, deşi, aşa cum arată observatorii, regimul său va fi mai autoritar decât cel al lui Hosni Mubarak, el nelăsând loc opiniilor divergente, fie că provin de la opoziţia liberală, fie de la Fraţii Musulmani.
Birourile de vot s-au deschis luni în Egipt pentru un scrutin prezidenţial ce va dura două zile şi pe care mareşalul Abdel Fatah al-Sissi, fostul şef al armatei, este asigurat că îl va câştiga. Mareşalul Sissi, acum în retragere, conduce de facto ţara de când l-a înlăturat pe Mohamed Morsi, preşedinte ales democratic în Egipt şi provenit din Fraţii Musulmani. Lungi cozi de electori s-au format în faţa birourilor de vot încă de dimineaţă, populaţia aşteptând ca noul preşedinte să aducă stabilitate în ţară după trei ani de haos şi de criză financiară care au urmat revoltei populare din 2011, când Hosni Mubarak a fost alungat de la putere.
Sissi face faţă unui singur adversar – militantul Hamdeen Sabahi – după ce mai mulţi candidaţi s-au retras, declarând că este imposibilă o campanie în mijlocul represiunii contra disidenţilor. Fraţii Musulmani, mişcarea islamistă din care a provenit Morsi, a anunţat că vor boicota alegerile. Sissi, şeful serviciilor secrete în regimul Mubarak, a fost susţinut de cei mai buni generali ai armatei, de aproape întreaga medie şi elitele de afaceri din Egipt. Cel puţin 16.000 din adversarii săi se află în închisoare, inclusiv liderii Fraţilor Musulmani, şi anul trecut a înlăturat numeroase figuri laice care au luat parte la revolta împotriva lui Mubarak. Sissi este susţinut şi de o parte importantă a populaţiei, care l-a ajutat în iulie trecut să îl înlăture pe Morsi. Partizanii lui Sissi afirmă că fostul şef al armatei, care s-a retras pentru a putea participa la alegeri, este susţinut de o majoritate de egipteni. Sabahi s-a prezentat drept candidatul revoluţiei egiptene.
Speranţe după ani de haos
Sfidările care îl aşteaptă pe noul preşedinte sunt uriaşe. Ţara are nevoie urgent de o reformă profundă a sistemului său economic. Deşi afişa o creştere masivă în ultimii ani ai domniei lui Mubarak, economia egipteană suferă de dezechilibre grave, cauzate de privatizări preferenţiale şi o coliziune între politicieni şi mediile de afaceri. S-au constituit imperii private fără a-şi face griji legate de redistribuirea bogăţiilor sau de a lupta împotriva inegalităţilor.
În ultima zi a campaniei electorale, Al-Sissi, declarat în media „salvatorul naţiunii” în faţa confreriei Fraţii Musulmani, a cerut compatrioţilor să voteze masiv: „Aţi ieşit pe stradă la 30 iunie pentru că Egiptul era în pericol”, aluzie la miiile de persoane care au manifestat cerând plecarea lui Morsi, acuzat de acapararea puterii în profitul confreriei sale, Fraţii Musulmani. „Va trebui să coborâţi din nou ca niciodată în istoria ţării” pentru a vota, a adăugat favoritul scrutinului. Aceste alegeri prezidenţiale vor fi urmate de alegeri legislative menite să încheie „tranziţia democratică” anunţată de Sissi la 3 iulie. Rezultatele voturilor egiptenilor din străinătate, organizate înaintea votului din ţară, sunt fără ambiguitate – comisia electorală a anunţat că mareşalul a primit 94,5% din voturi.Surse egiptene şi ONG-uri occidentale susţin că autorităţile nu se mulţumesc cu lupta împotriva terorismului, ele sufocă şi opoziţia progresistă, mişcările de tineret şi sunt încălcate drepturile omului.
